Răspunsul UE la criza din Ucraina

La alegerile parlamentare anticipate din 26 octombrie, poporul ucrainean s-a exprimat în mod clar și decisiv în favoarea păcii, a stabilității, a unui curs european și pro-reformist pentru țara sa. În acest an, autoritățile ucrainene au primit o dublă legitimitate prin alegerile prezidențiale și parlamentare, precum și mandatul de a urma acest curs cu hotărâre. Alegerile parlamentare au fost pluraliste, s-au desfășurat în ordine, au fost corecte și în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional.

În prezent, Ucraina are, din nou, o oportunitate unică de a se moderniza, de a se dezvolta, de a prospera și de a crea o democrație veritabilă și un stat de drept. Cetățenii Ucrainei se așteaptă ca liderii lor să obțină rezultate și să coopereze în mod pragmatic, nu să se angajeze în dispute paralizante, după cum s-a întâmplat în trecutul nu foarte îndepărtat. Constituirea rapidă a noului guvern și participarea tuturor partidelor pro-europene și pro-reformiste la acesta este un semnal foarte pozitiv.

Uniunea Europeană se află într-un moment de răscruce. Politica agresivă și expansionistă a Rusiei reprezintă o amenințare pentru unitatea și independența Ucrainei, dar și pentru Uniunea Europeană. Având în vedere cele mai recente evoluții din Ucraina, UE nu ar trebui să dea dovadă de naivitate, ci trebuie să fie pregătită să ofere un răspuns puternic și eficient la criză. Principiul de drept internațional asupra căruia au căzut de acord toate țările europene, inclusiv Rusia, este respectarea dreptului oricărei țări suverane, inclusiv al Ucrainei, de a avea libertatea deplină să decidă cu privire la asocierea sa politică și integrarea sa economică, fără intervenții din exterior. Libertatea, democrația, suveranitatea, integritatea teritorială și statul de drept nu sunt negociabile.

În lunile următoare, Ucraina se confruntă cu următoarele provocări majore: ocuparea și anexarea unor părți din teritoriile sale, punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și un program ambițios de reforme. Rolul Uniunii Europene este de a se angaja în mod activ în a sprijini și a asista acest efort de reformă considerabil. Obiectivul final este ca Ucraina să iasă din actuala criză ca un exemplu de reforme reușite, de care vor beneficia cetățenii și care pot ameliora viața acestora.

Sprijinirea eforturilor de reformă

Ucraina trebuie să implementeze reforme necesare, profunde și cuprinzătoare, de natură economică, socială și politică, bazate pe economia socială de piață. Țara are nevoie de un sistem economic competitiv care oferă condiții de concurență echitabile pentru toată lumea. Pentru aceasta este nevoie de un sistem judiciar care urmează litera și spiritul legii și este independent. O nouă constituție ar trebui să consolideze transparența și să facă o distincție clară între competențele principalelor autorități, evitându-se, astfel, o luptă inutilă pentru putere. Procesul de descentralizare nu trebuie să distrugă unitatea țării și autoritatea guvernului central în chestiuni de mare importanță, cum ar fi afacerile interne și externe, ordinea și politicile economice și sistemul financiar al țării; acest proces va conferi competențe și responsabilități sporite regiunilor și, în fapt, va apropia deciziile de cetățeni. Cu toate acestea, o prioritate principală rămâne eradicarea corupției sistemice. Aceasta reprezintă cancerul din structura societății și vieții politice ucrainene.

În această atmosferă dificilă de război, Ucraina va trebui să aplice un program de reforme profunde în același timp cu situația de criză din Est. Programul de reformă propus de Președintele Poroșenko, inclusiv legislația privind combaterea corupției, descentralizarea și amnistia, constituie un pas în direcția cea bună și trebuie să devină realitate.

Situația financiară a Ucrainei este de o importanță crucială. O țară care este atacată din exterior și care, în același timp, trebuie să promoveze reforme profunde și cuprinzătoare are nevoie de un sprijin considerabil pentru a face față cheltuielilor. Pachetul UE în valoare de 11 miliarde EUR va sprijini Ucraina în următorii câțiva ani, incluzând asistența macrofinanciară și împrumuturile din partea FMI, a Băncii Mondiale și a instituțiilor financiare internaționale situate în UE. Asistența financiară ar trebui să fie acordată într-un mod mai flexibil și mai rapid, adaptându-se condițiile impuse la circumstanțele specifice din Ucraina. Cu toate acestea, asistența ar trebui să depindă în mod ferm de realizările obținute, prin care va fi măsurat progresul reformelor. În acest context, solicităm organizarea unei conferințe internaționale a donatorilor în decembrie 2014 și crearea unui nou „Plan Marshall european pentru Ucraina”.

AA/ZLSAC a fost ratificat. Nu poate fi schimbat și nu va fi schimbat. Punerea în aplicare a AA/ZLSAC ar trebui să constituie foaia de parcurs în Ucraina. Este regretabil faptul că, până în prezent, conducerea Rusiei a perceput AA/ZLSAC dintre UE-Ucraina ca pe o amenințare la adresa propriilor interese. Dimpotrivă, acordul reprezintă câștiguri potențiale pentru Rusia prin intensificarea comerțului și a activităților economice, precum și printr-o vecinătate mai stabilă. Având în vedere calendarul convenit pentru punerea în aplicare a AA/ZLSAC, Rusia nu are niciun motiv să critice Acordul UE-Ucraina sau să reacționeze prin restricții comerciale nejustificate și agresiune militară. Prelungirea măsurilor comerciale autonome reprezintă de facto o implementare aprofundată și asimetrică a acordului. Ucraina ar trebui să valorifice la maxim timpul rămas până la 31 decembrie 2015 pentru a accelera punerea în aplicare a acquis-ului UE care face parte din AA/ZLSAC.

Grupul PPE este pregătit să intensifice implicarea Parlamentului European în sprijinirea activității parlamentului ucrainean, Verkhovna Rada, în ce privește afacerile europene. Activitățile viitoarei Comisii parlamentare de asociere ar trebui să vizeze consolidarea democrației și a vizibilității UE în Ucraina și ar putea oferi un cadru pentru asistența bilaterală acordată de către parlamentele statelor membre ale UE.

O asistență tehnică mai rapidă și mai substanțială ar trebui să fie furnizată de către „Grupul de sprijin pentru Ucraina” din cadrul Comisiei Europene. Reforma poate fi aplicată numai în cazul în care sunt consolidate capacitățile administrative. În acest scop, instituțiile UE și statele membre ar trebui să trimită cât mai mulți consilieri tehnici pentru a ajuta la punerea în aplicare a acesteia, iar autoritățile ucrainene ar trebui să înființeze un Minister al integrării și coordonării asistenței UE, pe baza experiențelor similare din țările din Europa Centrală. Acestui minister ar trebui să i se confere suficiente atribuții de punere în aplicare și administrative pentru a monitoriza, supraveghea și analiza progresele înregistrate în procesul de reformă. Trebuie asigurate vizibilitatea, responsabilitatea și transparența utilizării asistenței UE și a asistenței oferite de donatorii internaționali.

Uniunea Europeană trebuie să consolideze societatea civilă ucraineană. Aceasta funcționează deja ca un gardian eficient, exercitând presiunea necesară și acordând asistență autorităților în îndeplinirea promisiunilor legate de reforme.

Este important ca UE, împreună cu autoritățile ucrainene, să acorde mai multă atenție crizei umanitare din Ucraina, survenită ca urmare a agresiunii Rusiei. UE ar trebui să ofere finanțare suplimentară pentru a face față condițiilor umanitare alarmante, în special situația din Ucraina a persoanelor strămutate în interiorul țării.

Măsuri restrictive

Intervenția militară a Rusiei și ocuparea teritoriului ucrainean constituie o încălcare a dreptului internațional și a propriilor angajamente ale Rusiei ce decurg din Carta ONU, din Actul final al OSCE de la Helsinki și din Memorandumul de la Budapesta.

Atâta timp cât Rusia nu respectă pe deplin și nu-și îndeplinește angajamentele de la Minsk, și nu își modifică acțiunile în Ucraina, UE își va menține măsurile restrictive în privința acesteia. Angajamentele de la Minsk includ, în special, retragerea deplină și necondiționată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, a grupurilor armate ilegale, a echipamentelor militare, a militanților și a mercenarilor, monitorizarea permanentă și controlul frontierei ucraineano-ruse de către misiunea specială de monitorizare a OSCE și schimbul de prizonieri, inclusiv Nadia Savcenco. UE ar trebui să fie pregătită să își intensifice măsurile restrictive și să extindă sfera de aplicare a acestora în cazul oricărei escaladări viitoare din partea Rusiei și a destabilizării Ucrainei de către aceasta, cum ar fi „votul” ilegal și nelegitim de la 2 noiembrie, din anumite zone din Donbas, aplicând principiul „mai mult pentru mai mult”.

Uniunea Europeană ar trebui să elaboreze o strategie de comunicare pentru a contracara campania de propaganda rusească orientată către Europa, Ucraina și chiar Rusia.

În contextul anchetei internaționale condusă de Țările de Jos privind doborârea, în ziua de joi, 17 iulie, a avionului companiei Malaysia Airlines ce efectua zborul MH17, UE ar trebui să continue să insiste ca toate părțile implicate să garanteze accesul imediat, sigur și nerestricționat la locul prăbușirii zborului MH17.

Consolidarea securității

La 16 iulie, Consiliul Uniunii Europene a ridicat embargoul asupra armelor pentru Ucraina. În prezent, nu există nicio obiecție, inclusiv restricții legale, împotriva furnizării de arme Ucrainei de către statele membre, acțiune ce s-ar putea baza pe un acord de tipul „lend-lease” (împrumut-închiriere).

Sarcina imediată care se impune este consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, conform solicitărilor din partea autorităților acesteia. Aceasta cuprinde: echipamente individuale și de protecție a soldaților, arme, sisteme de rachete antitanc, muniții, supraveghere, informații, comunicații, dezvoltarea marinei pentru a fi capabilă să protejeze coasta Mării Negre, precum și sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv infrastructuri antiaeriene și pregătire în tehnici de luptă. UE ar trebui să analizeze modalități de a sprijini guvernul Ucrainei să-și consolideze capacitățile de apărare.

Ucraina nu poate funcționa corespunzător decât atunci când asigurarea respectării legii, serviciile de informații și apărarea sunt funcționale și eficiente. Structurile de apărare și forțele armate ucrainene au nevoie de o modernizare substanțială. În acest sens, procesul de transformare a forțelor armate ale statelor membre ale UE care au făcut parte din fostul Pact de la Varșovia oferă o experiență bogată. UE ar putea să asiste autoritățile ucrainene în desfășurarea acestei sarcini, în special în cadrul misiunilor PSAC, care furnizează deja misiuni de instruire pentru forțele armate din alte părți ale lumii.

Activitatea misiunii speciale de monitorizare a OSCE este de o importanță crucială în reducerea tensiunilor, putând contribui la promovarea păcii, a stabilității și a securității. Totuși, aceasta trebuie să aibă un impact mai mare pe teren, pentru a asigura un control și o verificare eficace a frontierei ucraineano-ruse, păstrând, totodată, obiectivitatea acțiunilor sale.

Trimiterea prevăzută a misiunii PSAC a UE de consultanță în Ucraina este un prim pas către acordarea de asistență pentru reforma sectorului civil, inclusiv a poliției și a statului de drept. UE ar trebui să trimită, dacă acest lucru este solicitat de către autoritățile ucrainene, o misiune de monitorizare a UE pentru a oferi un mecanism eficace de control și de monitorizare a frontierei ucraineano-ruse.

UE ar trebui să își actualizeze strategia de securitate pentru a răspunde noii situații geopolitice, în special în ceea ce privește noua amenințare a războiului hibrid, precum și pentru consolidarea cooperării în domeniul PSAC cu partenerii săi estici.

Cu ocazia ultimei reuniuni la nivel înalt a NATO, aliații au reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”. UE ar trebui să-și întărească în mod semnificativ coordonarea răspunsului în materie de securitate cu cel al NATO, care rămâne un cadru decisiv de acțiune.

Consolidarea securității energetice

Singurul răspuns viabil al UE la amenințarea din partea Rusiei este să fie unită și să aibă un mesaj unitar. Aceasta include, de asemenea, o veritabilă Politică externă comună în domeniul energiei, precum și crearea unei Uniuni Europene a Energiei. Acordul dintre UE, Rusia și Ucraina privind pachetul de iarnă, încheiat la 30 octombrie 2014 sub egida Comisarului european pentru energie, dl. Günther Oettinger (PPE), reprezintă un pas esențial și obligatoriu, care ar asigura furnizarea de gaz de către Rusia până în martie 2015. Cu toate acestea, sunt inacceptabile declarațiile publice făcute de ministrul rus al energiei, Alexander Novak, care a afirmat că acest acord nu era obligatoriu.

Îmbunătățirea radicală a securității energetice a UE prin reducerea dependenței sale față de Rusia și creșterea capacității sale de a rezista presiunilor externe sunt extrem de importante. Acest lucru include consolidarea surselor locale de energie, eficiența energetică și energia din surse regenerabile, precum și diversificarea importurilor prin intermediul parteneriatelor cu SUA, Norvegia și furnizori din bazinul Mării Mediterane, printre alții. Dezvoltarea infrastructurii și a interconectorilor între statele membre și țările învecinate este un proiect prioritar de interes comun. În plus, tehnologia fluxului invers este esențială pentru crearea unei piețe europene a energiei cu adevărat independente.

Din cauza presiunilor exercitate de Rusia asupra Ucrainei, piața gazelor din Ucraina se află într-o stare critică. UE ar trebui să acorde asistență financiară Ucrainei pentru a-și reconstrui și moderniza rețeaua de conducte. Guvernul Ucrainei ar trebui să fie încurajat să-și reformeze sectorul energetic în scopul creșterii eficienței energetice și eliminării treptate a subvențiilor ineficiente.

Proiectele de conducte din vecinătatea noastră trebuie să facă obiectul unei reexaminări critice care să ia pe deplin în considerare situația politică actuală. Proiectul South Stream nu este viabil din punct de vedere politic și trebuie oprit. În schimb, trebuie să se acorde prioritate proiectelor care aduc o diversificare a aprovizionării cu energie. Acest lucru presupune salvarea conductei de gaz Nabucco și a altor proiecte care pot conecta Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu, Mediterana și țările din Asia Centrală cu UE, independent de geopolitica legată de gazul rusesc.

În sfârșit, trebuie să se urmărească implementarea integrală a pieței interne comune a energiei, inclusiv a celui de al treilea pachet energetic. Cauza pendinte în instanță împotriva Gazprom trebuie continuată imediat, iar hotărârea trebuie executată fără excepție.

Concluzii

Rusia este parte la Carta ONU, la Actul final de la Helsinki, la Memorandumul de la Budapesta și la Actul fondator Rusia-NATO, precum și membră a Consiliului Europei. Este o țară profund ancorată în angajamente și obligații juridice internaționale. Nu există niciun argument pentru utilizarea forței militare în Europa în apărarea unor așa-numite rațiuni istorice și de securitate sau pentru protejarea unei minorități care trăiește în străinătate. Această politică este inacceptabilă în secolul XXI.

Ucraina se confruntă cu un război hibrid nedeclarat, dus de Rusia. Este vorba de un conflict multidimensional care combină elemente ale războiului cibernetic, utilizarea forțelor legale și ilegale, propagandă, presiuni economice, folosirea energiei ca metodă de șantaj, destabilizare politică și diplomație. Anexarea ilegală a peninsulei Crimeea a reprezentat primul caz de schimbare cu forța a frontierelor și încorporarea unei părți dintr-o țară în alta, în Europa de după cel de-al doilea război mondial.

Europa de astăzi, după ce a tras învățăminte din trecutul întunecat al războaielor mondiale, este fondată pe principiul respectării dreptului internațional. Ea se confruntă cu un conflict care a readus în memorie amintirile tragice din perioadele demult apuse în care democrația și libertatea nu puteau fi considerate de la sine înțelese. Acesta este motivul pentru care un răspuns al UE bazat pe o atitudine conciliantă ar încuraja Rusia să își extindă tacticile de război hibrid către alte țări vecine. În acest sens, trebuie împiedicată repetarea scenariului din Crimeea în Transnistria.

Nu poate exista creștere economică în UE fără stabilitate în jurul nostru. Planul nostru general trebuie să includă strategii cu ajutorul cărora să transformăm actualul „cerc de foc” într-un „cerc de prieteni”. În aceste circumstanțe nefavorabile, necesitatea solidarității între statele membre este mai importantă ca oricând și ar trebui, de asemenea, să se reflecte în disponibilitatea de a acorda sprijin practic statelor membre din prima linie care s-ar putea confrunta cu aceleași amenințări.

Noua ÎR/VP, Federica Mogherini, împreună cu comisarul Hahn, ar trebui să întreprindă toate măsurile și să ia orice inițiativă, în limitele competențelor lor, pentru a facilita găsirea unei soluții politice la criza din Ucraina, care să fie respectată de toate părțile implicate și care să evite un scenariu de conflict înghețat în estul Ucrainei și în Crimeea.