Documentul de poziție al Grupului PPE privind abordarea unei politici industriale integrate

Europa ia decizii fundamentale cu privire la viitorul său economic pentru următorii ani. Comisia a stabilit ambiții clare pentru tranziția ecologică și digitală, precum și pentru o politică industrială reînnoită. Pentru a atinge aceste obiective, ele trebuie să se alimenteze reciproc; avem nevoie de un echilibru între diferitele priorități și trebuie să aliniem cheltuielile publice și stimulentele în acest sens. Deși toate ingredientele pentru această abordare sunt prezente în propunerile Comisiei, nu există o strategie globală pe 10 ani care să ne permită să ne atingem obiectivele pentru 2030 și chiar mai departe. Cu toate acestea, acest lucru este indispensabil pentru ca întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și marile întreprinderi din Europa să își mențină planificarea, precum și securitatea investițiilor.

Green Deal este presupusa agendă de creștere, dar, după cum am văzut ulterior, avem nevoie de obiective digitale și industriale pe picior de egalitate, deoarece toate depind unele de altele. O abordare care să reunească toate aceste obiective în strategii concrete pentru ecosistemele industriale ar fi abordarea integrată corectă și aceasta este ceea ce Grupul PPE ar dori să vadă. Ar trebui să fie clar că acesta nu ar trebui să fie un Plan de economie. Ceea ce avem nevoie este să oferim tuturor industriilor o politică publică coerentă, prin diferite instrumente de politică, care să le sprijine în aceste tranziții complexe.

Trebuie să punem în aplicare aceste strategii cât mai curând posibil. Dacă am avea strategiile acum, am putea ajusta cheltuielile și prioritățile legislative pentru 2022. Acest lucru ne-ar lăsa aproximativ 8,5 ani pentru o transformare monumentală. Acesta este un termen extrem de scurt, care poate fi realizat doar cu eforturi concertate și dedicate atât din partea factorilor de decizie politică, cât și a întreprinderilor. Pentru a o spune clar: fără o strategie completă și integrată, care să direcționeze toate instrumentele, politicile și cheltuielile noastre, este puțin probabil ca Europa să își atingă obiectivele industriale, digitale și ecologice în 2030. Acest lucru se datorează în special faptului că termenul scurt și sarcinile care ne așteaptă pot reprezenta o provocare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, coloana vertebrală a economiei europene.

În acest document, Grupul PPE prezintă liniile generale ale punctelor sale de vedere cu privire la modul în care ar trebui finalizată strategia Comisiei.

Ecosistemul în centru

Grupul PPE susține abordarea ecosistemică a Strategiei industriale. Obiectivele digitale și climatice vor avea un impact diferit asupra fiecărui ecosistem în parte, iar poziția Europei pe piața mondială variază, de asemenea, între ecosisteme. Pentru a rămâne competitiv și pentru a obține autonomie strategică, fiecare ecosistem are nevoie de o abordare proprie.

Potrivit Raportului anual privind piața unică 2021 (ASMR), "ecosistemele industriale cuprind toți actorii implicați în realizarea unui anumit obiectiv socioeconomic: de la cele mai mici start-up-uri la cele mai mari companii care cooperează pentru a satisface o nouă nevoie a pieței, activitățile de cercetare care susțin inovarea industrială, autoritățile de reglementare care orientează activitatea economică prin politici favorabile, până la furnizorii de servicii și furnizorii." Această definiție cuprinzătoare a unui ecosistem demonstrează în mod clar importanța unei abordări complet integrate. Avem nevoie de o strategie în care măsuri eficiente în toate aceste elemente ale ecosistemelor să lucreze în mod concertat pentru a consolida competitivitatea și creșterea ecosistemelor. Aceste măsuri trebuie să fie atât adaptate pentru fiecare parte interesată în parte, de exemplu, pentru IMM-uri, cât și să aibă un caracter universal care să fie aplicat orizontal în toate ecosistemele.

O întrebare importantă ridicată de actualizarea strategiei este dacă cele 14 ecosisteme selectate în 2020 sunt în continuare cele relevante. Ca urmare a unor evoluții importante, Comisia a adăugat perspectiva dependențelor ca și criteriu motor al strategiei sale, dar nu a reușit să prezinte în mod convingător motivele pentru care aceste evoluții nu ar avea un impact asupra selecției celor 14 ecosisteme.

Alinierea instrumentelor

Uniunea dispune de un arsenal complet de instrumente pentru a-și atinge obiectivele. Strategia industrială se bazează pe alianțele industriale ca instrument central. Acesta este un exemplu de instrument de stabilire a agendei, care ar trebui să se afle în centrul abordării strategice. Cu toate acestea, agendele pentru competitivitate pot avea succes numai dacă duc la o abordare integrată a altor instrumente.

Instrumente de stabilire a agendei: Alianțele industriale, foile de parcurs tehnologice industriale, parteneriatele europene, planul strategic HEU, parteneriatele sectoriale pentru climă, TEN, Pactul pentru competențe.
Instrumente de finanțare: IPCEI, Orizont Europa, parteneriate europene (în special întreprinderi comune), centre de inovare digitală, InvestEU, CEF, strategii de specializare inteligentă, planuri naționale de redresare, Fondul pentru inovare, Fondul de tranziție justă, fonduri structurale și regionale ale UE, Programul Europa digitală, Programul pentru piața unică, Erasmus+.
Instrumente de reglementare: O mai bună legiferare, norme privind ajutoarele de stat și concurența, legislația privind clima, taxonomie, REDII, EED, ETS, Regulamentul privind IA, Legea privind datele, DGA, DMA, DSA, standardizare, subvenții străine care denaturează piața internă.
Instrumente internaționale: CBAM, acorduri comerciale, inclusiv acorduri de liber schimb și APC, normele OMC, standardizare, analiza dependenței, angajamente globale privind clima (ETS global?), parteneriate cu țările vecine, Tratatul privind Carta energiei.

Strategie complet integrată

După cum se afirmă în RMAE, abordarea ecosistemică "încorporează importanța sistemică a tuturor legăturilor orizontale și verticale dintre actorii economici". Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, să încorporăm pe deplin legăturile orizontale și verticale dintre toate instrumentele relevante de sprijinire a acestor ecosisteme.

Actuala strategie industrială nu dispune de această integrare politică și de acțiuni concrete. Acest lucru creează riscul ca eficiența măsurilor să fie subminată. Măsurile printr-un instrument trebuie, de obicei, să fie susținute de măsuri în cadrul altor instrumente. Acest sprijin ar putea lipsi atunci când nu avem o abordare integrată.

Fișele ecosistemelor din cadrul RISA reprezintă un punct de plecare foarte bun, dar trebuie completate pentru toate ecosistemele. Avem doar șase analize de dependență, avem doar două foi de parcurs tehnologice industriale pilot, lipsesc adesea detaliile privind modul în care taxonomia va avea impact asupra unui ecosistem specific, iar cuvântul "ar putea" apare adesea în fișe. În plus, din cauza unui efect de propagare a taxonomiei, Directiva privind raportarea în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSRD) pare să se aplice acum și IMM-urilor, ceea ce ar putea genera o sarcină administrativă semnificativă. Pentru a realiza o tranziție, trebuie să cunoaștem nevoile unui ecosistem și să elaborăm o strategie privind modul în care acestea pot fi îndeplinite. Acest lucru necesită, pe de o parte, foi de parcurs tehnologice ambițioase pentru toate ecosistemele, pentru a direcționa activitățile de cercetare și dezvoltare necesare pentru noile tehnologii. Pe de altă parte, avem nevoie de o monitorizare atentă a nevoilor de infrastructură și de competențe ale ecosistemelor.

Pentru a lua exemplul tehnologiei cuantice, am reușit să introducem o alocare de 1 miliard de europentru tehnologia cuantică în programul Orizont Europa. În plus, o finanțare semnificativă provine din Programul Europa digitală și mai multe întreprinderi comune sunt relevante; de exemplu, Întreprinderea comună pentru tehnologii digitale esențiale. Împreună cu recent înființatul Quantum Industry Consortium (QuIC), trebuie să ne asigurăm acum că este creată o structură comună de guvernanță, care să includă serviciile relevante ale Comisiei și părțile interesate, pentru a conduce investițiile cu obiective clare pentru 2030. Acest lucru ne va permite nu numai să realizăm un progres tehnologic atât de important în acest domeniu, ci și să constituim o infrastructură de inovare decisivă pentru multe alte sectoare.

În plus, după cum subliniază ASMR, ecosistemele "evoluează pe același fundal: o piață unică integrată". Atunci când stabilim ambiții globale pentru această piață unică și pentru participanții săi, cum ar fi o taxonomie pentru investiții durabile sau o revizuire a normelor privind ajutoarele de stat, fără o strategie integrată pentru ecosisteme, aceste ambiții mari ar putea fi contraproductive, deoarece ar putea închide uși esențiale pentru ecosisteme specifice. Un alt element care trebuie luat în considerare este impactul opțiunilor dintr-un ecosistem asupra altor ecosisteme (de exemplu, o dependență ridicată de hidrogen într-un sector al transporturilor va avea un impact asupra disponibilității hidrogenului în alte sectoare). În cele din urmă, ar trebui incluse planuri clare de reducere la minimum a birocrației și a sarcinii administrative. În legătură cu acest aspect este revizuirea cadrului privind ajutoarele de stat. Revizuirea este prea lentă și prea fragmentată. Propunerile de revizuire a normelor IPCEI par încă prea conservatoare. Investițiile publice și private vor fi blocate dacă Europa nu oferă claritate în ceea ce privește normele privind ajutoarele de stat, în special pentru IMM-uri. Având în vedere complexitatea și urgența momentului, trebuie să lăsăm în urmă atitudinile dogmatice față de ajutoarele de stat și să luăm în considerare întreaga gamă de posibilități, de la suspendarea temporară a normelor privind ajutoarele de stat în anumite sectoare până la o revizuire legislativă completă a normelor privind ajutoarele de stat în alte sectoare.

Ce dorim să facem

Ca un ultim pas, avem nevoie de o operaționalizare clară a tuturor soluțiilor. Finalizarea analizei ne-ar pune pe drumul cel bun, dar detaliile de punere în aplicare vor fi esențiale. Pentru a trece de la strategia Comisiei la abordarea PPE, sunt necesare o serie de pași:

Comisia ar trebui să finalizeze analizele pentru toate ecosistemele cât mai curând posibil.
Comisia trebuie să reevalueze selecția celor 14 ecosisteme.
Comisia trebuie să monitorizeze anual nevoile de infrastructură.
Ecosistemele trebuie să prezinte o foaie de parcurs tehnologic clară.
Autoritățile bugetare trebuie să dea dovadă de flexibilitate în cadrul procedurii bugetare anuale și în cadrul evaluărilor intermediare ale programelor Uniunii, pentru a se asigura că prioritățile de finanțare ale Uniunii pot răspunde la rezultatele foilor de parcurs și la nevoile de infrastructură.
Legiuitorii trebuie să evalueze în mod critic legislația și să aplice toate instrumentele necesare pentru o mai bună legiferare, în special testul IMM, în special pentru pachetul "Fit for 55" și pentru fișierele digitale (DGA, DSA, DMA), pentru a asigura alinierea acesteia la rezultatele analizei.
Comisia, împreună cu statele membre, trebuie să prezinte o foaie de parcurs în vederea realizării unei reduceri de cel puțin 30 % a sarcinilor administrative care afectează întreprinderile europene și în special IMM-urile, pentru a diminua presiunea costurilor și a promova competitivitatea.
Cadrul ajutoarelor de stat trebuie să fie revizuit de urgență pentru a fi adaptat la concurența globală.
Comisia trebuie să continue evaluarea dependențelor strategice și să prezinte un plan de acțiune privind modul de consolidare a interdependențelor globale ale ecosistemelor europene.
Comisia trebuie să pună în aplicare un pachet strategic de consolidare a pieței unice, să abordeze problema subvențiilor și a preluărilor străine și să adapteze normele privind achizițiile publice pentru viitor, astfel încât ceea ce producem și dezvoltăm în UE să fie, de asemenea, protejat de UE.

Exemplu: Aviația curată

Sectorul aviației este prins în prezent într-o furtună perfectă: activitatea economică s-a prăbușit din cauza COVID-19, obiectivele de sustenabilitate pentru acest sector sunt imense, iar implicațiile transportului global digitalizat vor pune la încercare modelele de afaceri existente. Acest lucru îl face un caz perfect pentru a ilustra necesitatea unei abordări integrate.

În cadrul Strategiei industriale, sectorul este inclus în Ecosistemul aerospațial și de apărare. Cu toate acestea, sectorul este, de asemenea, strâns legat de alte ecosisteme, de exemplu "Energie - Ecosistemul energiilor regenerabile" și "Mobilitate - Ecosistemul transporturilor și al automobilelor". Investițiile actuale în tehnologii neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon nu vor duce, cel mai probabil, la reducerile de emisii necesare în 2030 și sunt legate de deciziile din alte ecosisteme. Dacă dorim să folosim combustibili sintetici implementați până în 2030 pentru a atinge aceste obiective, acest lucru va pune presiune asupra disponibilității energiei și a materiilor prime pentru producția de avioane electrice și pentru alte sectoare. Dacă punem energia în direcția producerii de hidrogen cu emisii zero pentru decarbonizarea industriilor energointensive, acest lucru va pune presiune asupra energiei disponibile pentru industria aeronautică. Întreprinderea comună pentru o aviație curată, creată în cadrul programului Orizont Europa, va furniza tehnologii mai puțin poluante pentru 2030, dar acestea vor trebui să fie aliniate cu investițiile sugerate de Alianță. Între timp, întreprinderea comună și Alianța vor trebui să primească finanțare din aceleași fonduri din sectorul privat, care în prezent sunt afectate puternic de o criză fără precedent în acest sector. Între timp, finanțarea propusă de Uniune în cadrul programului Orizont Europa pentru acest parteneriat a fost inferioară nivelului necesar în acest domeniu. Prin urmare, trebuie identificate surse de finanțare complementare care să fie conectate la parteneriat pentru a optimiza utilizarea pachetului financiar mai larg al CFM în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale "Green Deal" urmărite în cadrul parteneriatului și pentru a stimula investițiile private necesare. Sunt necesare IPCEI-uri suplimentare specifice? În același timp, planurile de integrare posibilă a aviației în ETS nu sunt încă menționate în strategie și există preocupări legate de faptul că taxonomia UE nu este concepută astfel încât să permită finanțarea tuturor opțiunilor de decarbonizare a aviației. Acest lucru pune presiune asupra investițiilor private în cercetare și dezvoltare într-un moment în care avem cea mai mare nevoie de ele. În plus, la fel ca multe alte ecosisteme din strategie, aviația trebuie să fie integrată în activitățile de comerț internațional ale Uniunii, în sistemele de finanțare și de ajutor de stat, precum și în inițiativele educaționale de îmbunătățire a competențelor. Actualizarea strategiei a reprezentat un început important pentru acest sector, însă această scurtă prezentare generală indică domeniile în care mai avem nevoie de eforturi semnificative pentru a ajunge la o abordare cu adevărat integrată.