Documentul de poziție al Grupului PPE: Asigurarea competitivității industriei europene a automobilelor

În calitate de pilon-cheie al economiei, sectorul automobilelor oferă peste 13,8 milioane de locuri de muncă de calitate în întregul lanț valoric și contribuie cu 7% la PIB-ul UE, generând bunăstare în toate statele membre. Timp de peste 150 de ani, acesta a fost un motor esențial al prosperității în regiune.

Industria europeană a automobilelor și a furnizorilor se confruntă cu o presiune fără precedent din partea provocărilor externe și interne. Există o denaturare a concurenței, în special din partea producătorilor chinezi puternic subvenționați, alături de factori de localizare dificili, precum costurile ridicate ale energiei și cerințele de reglementare extinse, cum ar fi obligațiile excesive de raportare. În plus, cererea de automobile în general - și de vehicule electrice în special - a scăzut rapid. În același timp, industria se adaptează la obiectivele UE privind clima și mediul - cele mai ridicate la nivel mondial - gestionând în același timp nevoia urgentă de tranziție către tehnologiile digitale.

Grupul PPE sprijină propunerea președintelui Comisiei de a deschide un dialog strategic privind viitorul sectorului automobilelor, un proces care va fi condus personal de către președinte și la care vor trebui să participe părțile interesate din sectorul automobilelor, reprezentanți ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene și ai Consiliului UE. Grupul PPE solicită ca, în urma acestui dialog, să fie definită o strategie holistică a UE care să ajute sectorul să gestioneze diferitele provocări și să revizuiască cadrul de reglementare aplicabil al UE. De asemenea, Grupul PPE consideră că următoarele măsuri imediate și pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea unei industrii-cheie competitive la nivel global, care oferă locuri de muncă de înaltă calitate și prosperitate în Europa, atingând în același timp neutralitatea climatică până în 2050.

1. Asigurarea faptului că cele mai bune tehnologii pot concura

UE trebuie să restabilească neutralitatea tehnologică ca principiu director de bază, luând în considerare realitățile din sector. Deciziile politice recente - cum ar fi standardele de performanță revizuite privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete (2019/631) și vehiculele grele (2019/1242) - au compromis acest principiu prin interzicerea efectivă a vânzării de vehicule noi cu motor cu combustie internă. Întrucât neutralitatea tehnologică întruchipează principiile subsidiarității și proporționalității, interdicția este ireconciliabilă cu dreptul UE. În plus, regulamentul actual se concentrează doar pe emisiile de la țeava de eșapament, neglijând impactul mai larg asupra mediului al producției, utilizării și eliminării vehiculelor. Această abordare favorizează în mod disproporționat vehiculele electrice și limitează concurența loială între diferitele tehnologii. Prin urmare, este esențial să se stabilească condiții de concurență echitabile care să permită celor mai bune tehnologii să concureze. Toate tehnologiile care pot contribui la atingerea obiectivelor climatice ar trebui să fie tratate în mod echitabil, fără a favoriza sau a favoriza o anumită soluție tehnologică. Politica UE în domeniul climei ar trebui să acorde prioritate măsurilor bazate pe piață în fața interdicțiilor generale. Această abordare permite reducerea emisiilor de CO₂ la cel mai mic cost, oferind în același timp consumatorilor posibilitatea de a alege și permițând inginerilor să concureze în dezvoltarea celor mai bune soluții. Consumatorii merită să aibă acces la tehnologiile cu cele mai mici costuri și la cele mai bune informații posibile pentru a alege soluția de mobilitate care se potrivește nevoilor lor.

• Corectarea interdicției privind motoarele cu ardere internă: Viitoarea interdicție din 2035 privind motoarele cu combustie internă (ICE) ar trebui inversată pentru a reflecta neutralitatea tehnologică, adică pentru a permite o combinație de tehnologii, rămânând în același timp pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale Uniunii. În timp ce vehiculele electrice (VE) vor juca un rol major în tranziția către un viitor neutru din punct de vedere climatic, și alte tehnologii pot contribui la atingerea obiectivelor noastre climatice. Comisia Europeană trebuie să prezinte de urgență o revizuire a Regulamentului 2019/631 care să reintroducă abordarea neutră din punct de vedere tehnologic și să recunoască rolul tuturor tehnologiilor în realizarea reducerii emisiilor de CO2. Revizuirea ar trebui să recunoască rolul combustibililor alternativi, inclusiv al combustibililor electronici, al biocombustibililor, al combustibililor regenerabili sau sintetici, prin acordarea de derogări explicite, însoțite de alte măsuri, cum ar fi introducerea unui factor de corecție a emisiilor de carbon, revizuind astfel interdicția ICE începând cu 2035. În cadrul acestei revizuiri, Comisia ar trebui să propună, de asemenea, o definiție a combustibililor neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, asigurând o reducere corespunzătoare a emisiilor în comparație cu combustibilii convenționali, atingând în cele din urmă neutralitatea climatică până în 2050. De asemenea, Comisia ar trebui să recunoască rolul altor tehnologii, cum ar fi hibrizii plug-in (PHEV), și să asigure condiții favorabile adecvate în întreaga UE, cum ar fi disponibilitatea și accesibilitatea vehiculelor electrice, infrastructura de reîncărcare și realimentare și combustibilii alternativi.
  
• Revizuire: Având în vedere procesele lungi de dezvoltare din industria automobilelor, Comisia Europeană trebuie să devanseze revizuirea programată a Regulamentului (UE) 2019/631 până în 2025, pentru a corecta interdicția privind ICE și pentru a oferi sectorului certitudine juridică și siguranță în materie de planificare cât mai curând posibil. Deși este necesară o combinație de politici, este important de remarcat faptul că impactul climatic pozitiv al ETS până în 2030 este estimat a fi de 25 de ori mai mare decât cel al Regulamentului 2019/631. Acest impact limitat asupra climei trebuie luat în considerare atunci când se cântăresc obiectivele în raport cu pierderile iminente de locuri de muncă și dezindustrializarea în Europa.
  
• Obiectivele privind vehiculele grele și remorcile: Obiectivele europene de reducere a emisiilor trebuie să fie ambițioase, dar realiste pentru industrie. Recenta revizuire a Regulamentului privind standardele de performanță referitoare la emisiile de CO2 pentru vehiculele grele [Regulamentul (UE) 2019/1242] nu a reușit să atingă acest echilibru. Până la sfârșitul anului 2026, Comisia ar trebui să revizuiască Regulamentul 2019/1242 și să ajusteze obiectivele privind vehiculele grele și remorcile pentru a ușura povara asupra întreprinderilor cu capitalizare medie și pentru a adopta o abordare neutră din punct de vedere tehnologic prin recunoașterea rolului combustibililor alternativi.
  
• Evitarea sancțiunilor: Piața vânzărilor de automobile electrice nu evoluează conform așteptărilor. Cifrele de vânzări sunt în urma așteptărilor, iar producătorii riscă să nu își atingă obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2025, ceea ce ar putea duce la amenzi de miliarde de euro. În contextul crizei actuale, producătorii au nevoie de veniturile lor pentru a stăpâni transformarea. Comisia ar trebui să efectueze o analiză a situației actuale și a evoluției preconizate în cadrul revizuirii din 2025 și apoi să decidă ce măsuri sunt necesare pentru a menține competitivitatea producătorilor de echipamente originale (OEM). Aceste măsuri temporare de relaxare ar putea include opțiuni cum ar fi permiterea depozitării și contabilizării unor părți din vânzări, evaluarea conformității pe baza unei medii pe trei ani sau ajustarea temporară a metodei de calcul a penalităților pentru a lua în considerare mașinile produse și nu numai mașinile înmatriculate. Toate aceste măsuri ar trebui să ia în considerare eforturile și investițiile pe care companiile le-au făcut deja și să evite astfel contestațiile în justiție. În cazul în care penalitățile sunt inevitabile, acestea trebuie reinvestite în sectorul european al automobilelor în scopuri specifice (de exemplu, pentru dezvoltarea infrastructurii, sisteme de stimulente, digitalizare) și nu în bugetul general al UE. Este necesar să se acorde prioritate formării de alianțe în cadrul UE sau cu parteneri care împărtășesc aceleași idei, pentru a se asigura că OEM își pot spori competitivitatea fără a oferi avantaje actorilor externi.
  
• Efecte de sinergie cu alte sectoare și măsuri bazate pe piață: Atingerea obiectivelor climatice necesită decarbonizarea nu numai a vehiculelor noi, ci și a parcului existent. Prin autorizarea unei varietăți de tehnologii după 2035, putem crește utilizarea combustibililor alternativi, care sunt, de asemenea, compatibili cu vehiculele actuale, lăsând în același timp loc pentru inovații viitoare. Sectoarele care depind în întregime de combustibilii alternativi pentru decarbonizare ar beneficia, de asemenea, de această piață extinsă. În contextul obiectivelor climatice la nivelul Uniunii pentru 2040, este, de asemenea, esențial să se recunoască producția și utilizarea combustibililor regenerabili lichizi și gazoși pentru transport, inclusiv a celor de origine biologică și nebiologică, precum și a combustibililor pe bază de carbon reciclat din procese industriale nesustenabile, ca fiind neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon după 2040. Această recunoaștere ar promova sinergiile dintre transporturi și decarbonizarea industriei, echilibrând oferta și cererea de combustibili electrici, biocombustibili și combustibili sintetici neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, ajutând în același timp ambele sectoare să își reducă amprenta de carbon.
  
• Evaluarea ciclului de viață (ACV): Este extrem de important ca UE să elaboreze în cele din urmă, până în decembrie 2025, o metodologie cuprinzătoare de ACV pentru a evalua impactul de mediu al vehiculelor de la producție până la eliminare și să o introducă în legislația UE. Comisia, care a avut sarcina de a elabora o metodologie LCA din 2019, ar trebui să introducă LCA în Regulamentul 2019/631 și în Regulamentul (UE) 2019/1242 cât mai curând posibil, respectând în cele din urmă voința legiuitorului UE.

2. Accelerarea implementării infrastructurii

Caracterul adecvat pentru utilizarea zilnică și acceptarea socială a vehiculelor electrice depinde în mare măsură de accesibilitatea prețurilor, de dezvoltarea rețelei electrice, de furnizarea și funcționalitatea infrastructurii de încărcare, precum și de instalarea de puncte de încărcare în clădiri. Lipsa unei infrastructuri adecvate de încărcare și realimentare reprezintă un obstacol semnificativ în calea adoptării pe scară largă a vehiculelor electrice și a altor tehnologii durabile. În timp ce instalarea infrastructurii pentru vehiculele utilitare ușoare a rămas în urmă, infrastructura pentru vehiculele utilitare grele este practic inexistentă. UE și statele sale membre trebuie să acționeze decisiv pentru a construi infrastructura necesară. Avem nevoie de o ofensivă cuprinzătoare în domeniul infrastructurii, care să garanteze o distribuție echitabilă între statele membre și regiuni.

• Investiții în infrastructură: Procesele de autorizare simplificate și stimulentele financiare ar trebui să stimuleze dezvoltarea stațiilor de încărcare și a punctelor de realimentare accesibile publicului, precum și instalarea de puncte de încărcare în clădiri. Procesele îndelungate de conectare la rețea și de autorizare din Europa întârzie semnificativ implementarea infrastructurii de încărcare. Comisia Europeană și statele membre ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a îmbunătăți procedurile de autorizare, pentru a intensifica producția de energie electrică, pentru a crește capacitatea rețelei, pentru a furniza surse suplimentare de finanțare și pentru a lua în considerare introducerea unor termene-limită obligatorii pentru aprobări, așa cum se prevede în Legile privind materiile prime critice (CRMA) și în Legea privind industria Net Zero (NZIA).
  
• Implementarea infrastructurii: Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi (AFIR) a stabilit obiective concrete pentru dezvoltarea infrastructurii de realimentare și reîncărcare. Statele membre trebuie să asigure o punere în aplicare coerentă și consecventă pentru a debloca întregul potențial al pieței unice. Cu toate acestea, este de asemenea clar că este nevoie de mai multă ambiție. Statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că se implementează infrastructură suplimentară, de exemplu prin parteneriate public-privat, în special în regiunile mai puțin dezvoltate. Revizuirea AFIR ar trebui să meargă mână în mână cu revizuirea Regulamentului 2019/631 și să conducă la obiective mai ambițioase, în special pentru infrastructura vehiculelor grele. Statele membre ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească infrastructura comună de încărcare pentru vehiculele electrice în clădiri.

3. Reziliența lanțului de aprovizionare și comerțul internațional bazat pe norme

Industria automobilelor funcționează într-un mediu internațional extrem de competitiv. Europa trebuie să asigure condiții de concurență echitabile între producătorii naționali și cei străini. În cazul în care apar practici neloiale precum dumpingul sau subvențiile neloiale, UE trebuie să ia măsuri compensatorii. În același timp, industria automobilelor din UE este foarte dependentă de materiile prime critice (MRC) pentru producția de baterii, care provin în mare parte dintr-un număr mic de țări. UE trebuie să își diversifice și să își securizeze lanțurile de aprovizionare pentru a asigura o producție durabilă pe termen lung.

• Acorduri comerciale și cooperare internațională: Pentru a diversifica lanțurile de aprovizionare, a reduce dependențele și a deschide noi piețe pentru economia UE, UE ar trebui să finalizeze negocierile în curs privind acordurile comerciale, să inițieze noi negocieri și alte forme de cooperare internațională cu țări sau regiuni precum ASEAN și să consolideze relațiile existente cu alte țări terțe.
  
• Cerințe privind economia circulară: Modelele de afaceri eficiente din domeniul economiei circulare pot juca un rol semnificativ în reducerea dependenței de materiile prime importate, contribuind la durabilitatea producției de baterii EV în Europa. Regulamentul 2023/0284 privind cerințele de circularitate pentru proiectarea vehiculelor și gestionarea vehiculelor scoase din uz trebuie să consolideze modelele de afaceri circulare prin crearea unui cadru care să faciliteze și să sprijine dezvoltarea sectorului automobilelor din UE ca lider în inovarea durabilă în domeniul automobilelor și să consolideze competitivitatea sectorului, reducând totodată dependențele strategice.
  
• Materii prime: O strategie clară de punere în aplicare a Legii privind materiile prime critice, precum și un plan de acțiune ambițios pentru CRM, care să meargă dincolo de cele prevăzute în CRMA, sunt indispensabile pentru a sprijini lanțul valoric al CRM, inclusiv crearea de noi capacități de producție și asigurarea sustenabilității pe termen lung a sectorului. În cadrul UE, există oportunități semnificative pentru extragerea materiilor prime critice esențiale pentru producția de baterii și electrificare. În plus, Comisia Europeană ar trebui să colaboreze cu industria automobilelor și cu industria minieră pentru a explora potențiale întreprinderi comune pentru aprovizionarea, extragerea și prelucrarea acestor materiale, asigurând un lanț de aprovizionare previzibil și durabil pentru materiile prime esențiale. Ca parte a agendei sale privind parteneriatele strategice, UE ar trebui să sprijine financiar proiectele-cheie ale întreprinderilor europene în țările terțe pentru a permite întreprinderilor europene să își asigure și să își diversifice aprovizionarea cu minerale esențiale și pentru a se asigura că mineralele esențiale din țările partenere strategice sunt direcționate către Europa. De asemenea, UE ar trebui să încurajeze schimbul de bune practici, cum ar fi JOGMEC din Japonia.
  
• Combaterea practicilor neloiale: Comisia Europeană a impus în mod corespunzător taxe antisubvenție asupra importurilor de vehicule electrice cu acumulatori originare din China. Cu toate acestea, negocierile ar trebui să continue pentru a găsi o soluție la litigiu, deoarece taxele antisubvenție sunt o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape orice tentativă de eludare și să utilizeze pe deplin instrumentele prevăzute de regulamentul privind subvențiile străine directe. În cazul în care astfel de practici sunt identificate, Comisia va activa rapid instrumentele de apărare comercială disponibile, inclusiv măsurile antisubvenții și antidumping, asigurând în același timp continuarea dialogului diplomatic pentru soluționarea litigiilor.
  
• Reciprocitate: UE ar trebui să abordeze dezechilibrele comerciale structurale globale cu China și alte economii prin aplicarea normelor comerciale multilaterale, consolidarea instrumentelor comerciale ale UE, sprijinirea proactivă a reformei OMC și susținerea fermă a principiului reciprocității.

4. Promovarea inovării și a cercetării și dezvoltării

Europa trebuie să își consolideze poziția de lider mondial în ceea ce privește inovarea în domeniul automobilelor prin investiții în tehnologii de viitor, cum ar fi conducerea autonomă, inteligența artificială și combustibilii alternativi. Consolidarea capacităților de cercetare și dezvoltare va permite UE să concureze eficient pe piața mondială. În plus, creșterea finanțării este esențială pentru a sprijini transformarea sectorului automobilelor și a regiunilor afectate.

• Creșterea finanțării pentru cercetare și dezvoltare: UE ar trebui să crească finanțarea directă pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul automobilelor, acordând prioritate inteligenței artificiale, conducerii autonome și combustibililor alternativi. Parteneriatele dintre sectorul public și cel privat ar trebui să fie promovate pentru a accelera inovarea și a facilita implementarea. UE ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a preveni transferurile ilegale de tehnologie și pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală ale întreprinderilor europene.
  
• Ajutor pentru regiunile afectate: Planul de acțiune industrială al UE pentru sectorul automobilelor ar trebui să propună măsuri de sprijin financiar (de exemplu, prelungirea Fondului de tranziție echitabilă după 2027) pentru a ajuta regiunile afectate de transformarea sectorului. În plus, schemele specifice de sprijin financiar nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe construirea de noi instalații de producție, ci și pe transformarea instalațiilor existente. Prin urmare, Comisia Europeană ar trebui să efectueze o revizuire a orientărilor privind ajutoarele de stat pentru a permite scheme de finanțare specifice care să răspundă mai eficient nevoilor de tranziție industrială ale întreprinderilor, inclusiv ale furnizorilor, menținând în același timp concurența loială între statele membre.
  
• Recalificarea și perfecționarea competențelor: Pentru a consolida competențele și capacitățile forței de muncă actuale și viitoare, trebuie puse în aplicare programe eficiente de perfecționare și recalificare, care să abordeze cerințele pieței muncii, deficitul de forță de muncă și îmbătrânirea populației. Închiderea de fabrici, relocarea în țări terțe și pierderea de locuri de muncă în Europa evidențiază riscurile cu care se confruntă sectorul automobilelor atunci când competitivitatea este neglijată.
  
• Promovarea producției în UE: Reducerea emisiilor de dioxid de carbon în sectorul automobilelor reprezintă o amenințare semnificativă. Importul de vehicule electrice de pe piețe externe precum China, unde standardele de emisii pot fi diferite, riscă să transfere emisiile în loc să realizeze reduceri globale reale. Pentru a asigura cu adevărat reducerea emisiilor, este esențial ca vehiculele electrice și componentele cheie să fie produse în Europa, menținând locurile de muncă, valoarea economică, inovarea și standardele de mediu ridicate. Ajutorul financiar ar trebui să acorde prioritate vehiculelor fabricate în UE, consolidând producția locală și asigurând reziliența față de dependențele externe.
  
• Proiecte importante de interes european comun (IPCEI): IPCEI sunt esențiale pentru atragerea de investiții în tehnologii auto digitale și ecologice esențiale în Europa. Cu toate acestea, este necesară reformarea cadrului IPCEI pentru a spori eficiența, eficacitatea și previzibilitatea procesului de aplicare fără a perturba piața internă a UE.
  
• Accesul la date: Comisia Europeană ar trebui să introducă regulamente sectoriale privind accesul la datele de la bordul vehiculelor, în completarea Legii privind datele. Acest regulament ar trebui să faciliteze un acces mai bun la datele de la bordul vehiculelor, asigurând în același timp cele mai înalte standarde de securitate cibernetică și protecție a datelor. De asemenea, Comisia ar trebui să revizuiască și să raționalizeze cadrul legislativ existent pentru a minimiza sarcinile administrative prin reducerea suprapunerilor. De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să promoveze în mod activ extinderea transferurilor transfrontaliere sigure de date. Un acces mai bun la date securizate și conectate la nivel global este esențial, în special pentru avansarea cercetării și dezvoltării în domeniul conducerii autonome și al siguranței vehiculelor.
  
• Orientarea cererii: Pentru a stimula vânzările de vehicule durabile, statele membre ar trebui să introducă scheme de sprijin inovatoare, cum ar fi stimulente la cumpărare, reduceri de TVA sau leasing subvenționat. În acest scop, Comisia Europeană ar trebui să încurajeze schimbul de bune practici și să publice orientări pentru a se asigura că producătorii europeni beneficiază cu adevărat de acestea. Pentru a sprijini potențialele proiecte naționale, UE ar trebui să ia în considerare avansarea veniturilor din ETS 2 (Fondul social pentru climă și venitul național) cu ajutorul Băncii Europene de Investiții. În plus, Comisia ar trebui să se asigure că veniturile naționale din ETS-2 sunt utilizate în mod eficient și să sprijine gospodăriile în tranziția către o mobilitate nepoluantă.

5. Simplificarea cadrului de reglementare

Complexitatea cadrului de reglementare actual și obligațiile excesive de raportare sunt unele dintre cele mai mari obstacole în calea inovării și a creșterii economice în Europa. Sunt necesare acțiuni concrete.

• Testarea la stres a acquis-ului UE: UE ar trebui să efectueze o revizuire cuprinzătoare a întregii legislații existente, inclusiv a legislației secundare, care afectează sectorul automobilelor. Un mediu de reglementare și obligații de raportare simplificate, armonizate și raționalizate vor reduce costurile de conformitate și vor facilita concentrarea întreprinderilor asupra inovării. Aplicarea regulii "One-in-Two-out" ar trebui să fie un principiu director pentru legislația viitoare. De asemenea, Comisia ar trebui să examineze modul în care soluțiile digitale cu ghișeu unic pot simplifica și facilita respectarea obligațiilor de raportare și modul în care acestea pot fi puse în aplicare.
  
• Simplificarea legislației secundare: Pentru a crea un mediu de reglementare mai raționalizat și mai transparent, UE ar trebui să introducă un proces de simplificare a legislației secundare. Aceasta ar putea include acțiuni precum gruparea cerințelor de reglementare conexe în loturi și eliminarea sistematică a reglementărilor învechite într-un interval de 5 ani.
  
• Verificări obligatorii ale competitivității: Orice nouă propunere legislativă și de politică, inclusiv legislația secundară, trebuie să fie supusă, înainte de publicare, unei verificări aprofundate a competitivității, care să examineze impactul său potențial asupra competitivității Europei și a întreprinderilor europene la nivel mondial. Comisia ar trebui să se angajeze să prezinte propuneri legislative și de politică numai dacă acestea nu au niciun efect negativ asupra competitivității și au primit în mod explicit un aviz pozitiv din partea Comitetului de examinare a reglementărilor.

Concluzii

Grupul PPE susține o strategie cuprinzătoare de abordare a acestor provocări majore prin politici flexibile, neutre din punct de vedere tehnologic, care să încurajeze inovarea, să sprijine dezvoltarea infrastructurii, să protejeze locurile de muncă, să mențină competitivitatea globală a Europei și să îndeplinească ambițiile noastre climatice. Europa trebuie să rămână o locație puternică și competitivă pentru industria automobilelor și a furnizorilor, permițându-i să conducă în această nouă eră a transformării, îndeplinindu-și în același timp rolul în atingerea obiectivelor climatice ambițioase. Grupul PPE este pregătit să sprijine dialogul strategic privind viitorul sectorului auto și așteaptă de la noua Comisie un angajament de a revizui Regulamentul 2019/631 cât mai curând posibil în 2025. Această revizuire ar trebui să revizuiască interdicția ICE, să contribuie la evitarea sancțiunilor, să dezvolte condiții favorabile și să sporească eforturile de implementare a infrastructurii pentru a face industria europeană a automobilelor competitivă, realizând în același timp decarbonizarea sectorului transporturilor, contribuind astfel la obiectivul de neutralitate climatică al UE pentru 2050.