Securitate pentru Uniune și cetățenii săi: către o Uniune Europeană a Apărării

Ordinea internațională bazată pe reguli și instituită de către democrațiile liberale se confruntă cu provocări fără precedent. În același timp, mediul de securitate care înconjoară UE este în continuare foarte volatil. De la sud la est, Europa se confruntă cu un arc de instabilitate.

În sud, organizațiile teroriste și criminale se înmulțesc, iar instabilitatea se răspândește în mare parte din cauza statelor fragile sau eșuate, fapt care dă naștere unor spații neguvernate. În est, continuă războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precum și anexarea ilegală a Crimeii. Tacticile hibride, inclusiv terorismul cibernetic și războiul informațional și politica energetică, în special conducta de gaze Nord Stream 2 propusă, nu sunt concepute pentru a destabiliza doar țările din Parteneriatul estic, ci și democrațiile vestice. Tensiunile din Balcanii de Vest sunt în creștere.

Criza migrației la frontierele de sud și de sud-est dă naștere unor provocări dramatice pentru UE și statele sale membre, inclusiv îngrijorări legate de securitate, și trebuie abordată în cadrul unui efort colectiv. Amenințările interne și externe la adresa securității sunt acum strâns legate între ele.

Brexitul și climatul de nesiguranță creat de noua administrație a SUA complică și mai mult peisajul de securitate la nivel mondial. Ne afirmăm angajamentul ferm față de comunitatea transatlantică de valori și interese comune, care va fi cel mai important instrument pentru menținerea securității europene în viitorul previzibil. O cooperare și o coordonare sporită la nivelul UE în domeniul securității și apărării nu va avea loc în detrimentul NATO, ci îl va completa și consolida și va spori în mod considerabil eficiența cooperării transatlantice. Pacea și securitatea nu mai pot fi considerate a fi de la sine înțelese.

Potrivit ultimelor date furnizate de Agenția Europeană de Apărare pentru 2015 (estimare), forțele armate ale statelor membre numără 1,4 milioane de soldați, mai mult decât armata SUA. Cheltuielile de apărare ale statelor membre se ridică la peste 200 de miliarde EUR. Eficacitatea acestor cheltuieli este în mod considerabil mai scăzută decât în Statele Unite. Lipsa de cooperare și coordonare și absența sinergiilor, precum și duplicarea și fragmentarea grave contribuie la aspectele menționate anterior. Prin urmare, aceasta este o risipă a banilor contribuabililor și ne vulnerabilizează eforturile depuse în materie de apărare comună.

Trebuie să aplicăm întregul set de instrumente de politici, de la puterea necoercitivă la puterea coercitivă, de la măsuri pe termen scurt la politici pe termen lung în domeniul politicii externe clasice, care să înglobeze eforturi bilaterale și multilaterale în materie de diplomație, cooperare pentru dezvoltare, sprijin în situații de urgență, strategii de prevenire a crizelor și pentru situațiile post-conflict, dar și menținerea păcii și asigurarea respectării păcii. Cetățenii se simt din ce în ce mai preocupați de aspectele legate de securitate și își îndreaptă privirile către Uniune pentru protecție. Prin urmare, este momentul ca UE să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate.

Eforturile depuse până în prezent de instituțiile UE

În primul rând, trebuie să mulțumim celor peste cinci mii de civili și militari pentru serviciul lor de zi cu zi în cadrul misiunilor și operațiunilor PSAC desfășurate pe trei continente. În acest context, dorim să ne reafirmăm angajamentul față de obiectivul de cheltuieli pentru apărare de 2 % din PIB sau mai mult, dar, de asemenea, pentru o mai bună gestionare a fondurilor prin mai multe proiecte comune în materie de apărare. UE dispune deja de cei mai buni experți civili și trebuie să aibă posibilitatea de a-i desfășura rapid. A reacționa rapid înseamnă a reacționa în mod eficace. Ar trebui creată o forță europeană de protecție civilă pentru a reacționa rapid la dezastre, precum și o brigadă cibernetică europeană comună, pentru a combate creșterea amenințărilor cibernetice la adresa infrastructurilor TIC europene și ale statelor membre, care pun în pericol funcționarea normală a instituțiilor. Aceste misiuni reprezintă contribuția comună a Europei la securitatea cetățenilor noștri. Salutăm creșterea cheltuielilor de apărare ale statelor membre, realizată în sprijinul membrilor serviciilor noastre. Această tendință trebuie susținută, consolidată și coordonată la nivel european.

Adoptarea Strategiei globale a UE în iunie 2016 a marcat o etapă importantă în consolidarea apărării europene. Așteptăm cu interes punerea sa rapidă și integrală în aplicare de către instituțiile UE și de statele membre.

Salutăm prezentarea Planului de acțiune european în domeniul apărării de către Comisia Europeană și prezentarea din 7 iunie 2017 a noului pachet în domeniul apărării, ce constituie un mijloc de îmbunătățire a capabilităților militare ale statelor membre. Subliniem faptul că, în cadrul Documentului de reflecție privind viitorul apărării europene, Comisia Europeană și un număr tot mai mare de state membre s-au angajat să lanseze Uniunea Europeană a Apărării. Este exact ceea ce Grupul PPE a solicitat de mult timp.

Așteptăm măsuri de implementare substanțiale, care să țină seama de necesitățile forțelor armate naționale. Pe baza angajamentelor noastre anterioare, susținem pe deplin lansarea unui proiect-pilot și a unei acțiuni pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării din UE, care să aibă rolul unui stimulent pentru viitoarele programe europene de colaborare. Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) prevăzut ar putea servi acestui scop prin promovarea dezvoltării capabilităților, rezolvarea deficiențelor și garantarea unei utilizări optime a planurilor naționale privind cheltuielile pentru apărare.

Eforturile recente depuse de statele membre și deÎnaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei Europeneîn vederea lansării cooperării structurate permanente (PESCO) merg în direcția cea bună. PESCO este o modalitate specifică de cooperare consolidată, rațională și eficientă în domeniul securității și apărării (de exemplu, instituirea unui „Schengen militar”), care reunește statele membre care ar putea să dezvolte împreună capabilități, să investească în proiecte comune, sau să creeze structuri multinaționale. Aceasta ar trebui să conducă la un nivel mai ridicat de ambiție comună în domeniul apărării.

Salutăm recenta înființare a Capabilității militare de planificare și conducere (MPCC), ca nucleu al unui sediu permanent al UE. Salutăm inițiativa privind consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (CBSD). Aceasta permite UE să sprijine financiar dezvoltarea capacităților și consolidarea rezilienței țărilor partenere.

Recenta Declarație comună UE-NATO are potențialul de a aduce cooperarea la un nivel superior. Salutăm aprobarea a 42 de inițiative comune UE-NATO, care vizează atât consolidarea cooperării și coordonării dintre cele două organizații, cât și garantarea securității pentru cetățenii europeni. Ne așteptăm ca statele membre ale ambelor organizații să fie dispuse și capabile să coopereze în domenii care sunt esențiale pentru securitatea cetățenilor noștri.

Recunoaștem că statele membre au poziții diferite cu privire la politica de securitate și apărare din motive istorice și că protocoalele stabilite în diversele tratate ale UE recunosc acest fapt.

Având în vedere cele de mai sus, Grupul PPE solicită următoarele:

• de această dată, instituțiile UE și statele membre să își respecte angajamentele de creștere a securității cetățenilor noștri. Este important ca statele membre să își consolideze nivelul de încredere și să pună în aplicare voința politică exprimată în comun; UE să își fructifice experiența unică în domeniul puterii necoercitive în cadrul ecuației de securitate, însă trebuie să continue să își consolideze puterea coercitivă;
• statele membre ale UE să profite de efectele de sinergie care rezultă din intensificarea cooperării și a coordonării în domeniul apărării (de exemplu, planificarea apărării, cercetarea și dezvoltarea, achizițiile publice, menținerea și consolidarea industriei de armament). Acest lucru poate duce la economii semnificative, care să fluidizeze resurse pentru investițiile ulterioare pe termen lung;
• instituțiile UE și statele membre trebuie să își intensifice eforturile în elaborarea unei politici de apărare comune a Uniunii (articolul 42 alineatul (2) din TUE). Într-un spațiu în care persoanele, bunurile, serviciile și capitalul circulă liber, siguranța nu poate fi pe deplin garantată de statele membre acționând singure. Statele membre ar trebui să planifice împreună, ca o singură entitate, și apoi să decidă contribuția care îi va reveni fiecărui stat individual. Acest lucru ar trebui să conducă la susținerea autonomiei strategice a Europei și la dezvoltarea unei apărări comune;
• actuala Strategie globală a UE ar trebui să conducă la o Carte albă a UE pentru securitate și apărare și la definirea unei foi de parcurs care să conțină măsuri realiste și concrete în vederea creării unei Uniuni Europene a Apărării. Această Uniune ar trebui să încurajeze o mai bună aliniere a culturilor strategice și o înțelegere comună a amenințărilor, care necesită, la rândul său, dezvoltarea de capabilități comune de conștientizare a situației. Cartea albă trebuie să coreleze gândirea noastră strategică cu dezvoltarea capabilităților militare;
• UE se angajează să instituie structuri noi sau să permită structurilor și mecanismelor existente să sprijine mai bine statele membre, astfel încât acestea să coopereze mai îndeaproape în chestiunile militare;
• membrii UE să promoveze o bază industrială de apărare competitivă și inovatoare. Solicităm lansarea unei Politici europene în domeniul capabilităților și al armamentului, care să acopere aspectele interne ale eforturilor depuse în cadrul PSAC. Trebuie concepute eforturi continue de stabilire a unor măsuri de sprijin și sinergii în domeniile de cercetare în domeniul apărării, de dezvoltare a capabilităților, de achiziții publice și în domeniul spațial (de exemplu, capabilități de observație spațială, drone, capabilități de apărare cibernetică, tancuri de luptă și avioane de luptă);
• statele membre și Comisia Europeană să transforme Fondul european de apărare prevăzut într-un succes, care să conducă la stabilirea drept prioritate a unui buget UE pentru securitate și apărare în următorul cadru financiar multianual (CFM). Fondul european de apărare trebuie să fie suficient de bine dotat. Pentru a realiza acest lucru, sumele prevăzute de 500 de milioane EUR pe an pentru cercetare și un miliard EUR pentru dezvoltare și achiziții reprezintă un nivel minim absolut;
• Parlamentul European și Consiliul să adopte rapid proiectul de regulament pentru un program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, în vederea dezvoltării unei PSAC operaționale. Avem nevoie de măsuri îndrăznețe de punere în aplicare cu privire la modul în care UE poate contribui la finanțarea de proiecte de cooperare care vizează o mai bună apărare.
• Comisia Europeană să instituie o Direcție Generală Apărare aflată în domeniul de competență al VP/ÎR în vederea coordonării măsurilor de protecție internă a UE, pentru a garanta o piață eficientă a apărării și un regim funcțional de securitate a aprovizionării la nivel european; o piață unică pentru apărare ar sprijini domeniile critice de cercetare și ar contribui la lansarea de noi întreprinderi pentru dezvoltarea tehnologiilor esențiale de care Europa are nevoie pentru a răspunde provocărilor în domeniul securității;
• să existe o creștere suplimentară a cheltuielilor naționale pentru apărare ale statelor membre, către 2 % din PIB-ul UE. Trecerea la autonomia strategică a Europei necesită sporirea cheltuielilor de apărare;
• susținerea autonomiei strategice a Europei, înțeleasă ca capacitate de a acționa pe cont propriu atunci când este necesar, impune statelor membre să cheltuiască mai bine și mai mult împreună în domeniul apărării, în special pentru proiecte comune de achiziții publice, standardizare și certificare, utilizând cadrul existent. Ar trebui ca statele membre să își uniformizeze aparatul defensiv, astfel cum se prevede în CARD;
• în timp de pace, UE ar trebui să facă uz de posibilitățile juridice de a finanța eforturile depuse în domeniul apărării, precum formarea și educația, achiziționarea și întreținerea, infrastructura sau cercetarea, tehnologia și dezvoltarea; statele membre ale UE ar trebui să dea dovadă de angajament politic, să crească investițiile, să facă schimb de informații și să creeze sinergii în vederea unei mai bune protejări a cetățenilor europeni;
• având în vedere complexitatea și fragmentarea sistemelor de informații la nivel european în materie de control al frontierelor și de securitate, UE ar trebui să încurajeze modalități de a îmbunătăți interconectarea și interoperabilitatea sistemelor de informații și a evita duplicarea și suprapunerile; pentru a-și proteja mai bine frontierele externe și pentru a combate terorismul, UE ar trebui să promoveze o gestionare mai eficace și mai eficientă a datelor, stimulând în același timp industria europeană de securitate;
• Comisia Europeană și colegiuitorii trebuie să depună eforturi pentru a garanta că piețele financiare ale UE nu sunt utilizate de organizațiile teroriste pentru a-și finanța activitățile teroriste sau chiar propria existență (ECON).
• UE să finanțeze cercetarea în domeniul civil-militar, precum și în cel al apărării și proiecte de tehnologie menite să faciliteze elaborarea de viitoare programe europene de colaborare în cadrul Agenției Europene de Apărare (AEA), sau al altor agenții executive; progresele tehnologice și creșterea exponențială a numărului utilizatorilor a făcut ca criminalitatea cibernetică și utilizarea de către teroriști a internetului să devină o nouă frontieră în război;
• unele programe europene de colaborare ar trebui lansate având în vedere programe NATO precum Apărarea împotriva rachetelor balistice pentru Europa sau Alianța pentru viitorul sistem de supraveghere și control, astfel încât să poate fi asigurată o implicare europeană directă la nivel de industrie în programele NATO, consolidând astfel rolul Europei în cadrul NATO, precum și autonomia strategică europeană;
• va exista un program de cercetare în domeniul apărării în următorul cadru financiar multianual (CFM). Finanțarea UE, ca resursă suplimentară, trebuie să completeze investițiile naționale în cercetare. Ne așteptăm ca viitoarele activități de cercetare în domeniul apărării să fie integrate într-un program specific în următorul CFM;
• cooperarea structurată permanentă a devenit piatra de temelie a viitoarei Uniuni a Apărării. Aceasta ar trebui să contribuie, de asemenea, la coordonarea insulelor izolate de cooperare militară în Europa și să nu fie considerată doar un instrument pentru coordonarea proiectelor;
• în ceea ce privește participarea la Fondul de apărare al UE (EDF), Planul de acțiune european în domeniul apărării (EDAP) și PESCO, statele membre să clarifice modul în care trebuie să se asigure o participare largă și un nivel ridicat de ambiție și angajament în același timp;
• UE să valorifice întregul potențial al tratatelor în ceea ce privește securitatea și apărarea (articolul 41 din TUE - fondul de lansare; articolul 42 din TUE - clauza de apărare colectivă; articolul 44 din TUE - încredințarea unei misiuni PSAC unui grup de state membre; articolul 222 din TFUE - clauza de solidaritate);
• statele membre să aplice pe deplin repartizarea sarcinilor în ceea ce privește operațiunile și misiunile PSAC prin consolidarea finanțării comune, astfel încât statele membre să fie încurajate să contribuie cu capabilități și forțe și să nu fie limitate de restricții financiare; este extrem de important să se revizuiască mecanismul Atena pentru finanțarea costurilor comune ale operațiunilor militare ale UE și pentru desfășurările viitoare ale grupurilor tactice de luptă ale UE (EUBG). Parteneriatele și cooperarea cu țările care împărtășesc valorile UE pot contribui la eficacitatea și impactul misiunilor și operațiunilor PSAC;
• UE să înființeze un Comandament strategic civil-militar cu drepturi depline, format din Capacitatea civilă de planificare și conducere (CPCC), Capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC) și Direcția de planificare și de gestionare a crizelor (CMPD), în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă;
• UE să își intensifice eforturile depuse în calitate de furnizor de securitate regională și să devină un puternic pilon european al NATO. Protecția Europei să devină o responsabilitate a UE și a NATO prin care aceste organizații să se consolideze reciproc. Trebuie să consolidăm sinergiile între UE și NATO, evitând suprapunerile inutile.
• grupul operativ East Stratcom al SEAE să se transforme într-o structură permanentă cu UE, cu o finanțare adecvată și un personal sporit”.

Direcții pentru viitor

Apărarea europeană nu mai poate fi veriga cea mai slabă din procesul de integrare al UE. Europenii trebuie să își ia destinul în propriile mâini și să consolideze apărarea Europei, în special având în vedere faptul că, potrivit Eurobarometru 85.1 din iunie 2016, jumătate din cetățenii UE intervievați sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar două treimi dintre aceștia ar dori să vadă o mai mare implicare a UE prin angajamentul statelor membre în domeniul politicii de securitate și de apărare.

În actualul climat complex de securitate, UE nu își poate permite să fie spectator. Dividendul păcii aparține trecutului. Valorile și interesele noastre sunt contestate și este momentul să cădem de acord asupra unor ambiții mai mari și să le punem în practică. UE este plasată într-o poziție unică pentru a juca un rol activ, datorită instrumentelor sale variate de politică externă, atât civile, cât și militare. Dar, pentru a asigura pacea, trebuie să fim pregătiți să acționăm prompt, decisiv și cu hotărâre. Acest lucru va fi realizat cel mai bine în cadrul viitoarei Uniuni Europene a Apărării.