Pregătirea Europei pentru secolul XXI: cinci puncte pentru o Europă mai bună

1. De ce avem nevoie de Europa? Dorim să ne asigurăm stilul de viață european

Europenii se tem să piardă controlul și puterea de decizie asupra aspectelor care le influențează viața de zi cu zi deoarece se confruntă cu provocări fără precedent. Unele dintre aceste provocări au cauze tehnologice sau economice: digitalizarea, o economie globalizată, schimbările climatice. Altele sunt generate de forțe externe: războaiele din Orientul Mijlociu, migrația scăpată de sub control și terorismul, o Rusie agresivă care amenință libertatea și pacea, precum și Statele Unite ale Americii mai preocupate de problemele interne. Altele sunt provocări comune existente la nivelul Uniunii Europene: șomajul structural, procesul de îmbătrânire a populației, ascensiunea naționalismului politic și lipsa de coeziune.

Unele provocări necesită un răspuns la nivelul comunității, iar altele, o abordare coordonată între statele membre. Având în vedere toate aceste provocări, Europa este asigurarea noastră de viață într-o lume în profundă schimbare. În lipsa Uniunii Europene, statele membre ar părea slăbite și la mila evenimentelor ce survin la nivel mondial. Patrioții adevărați trebuie să fie și europeni convinși.

2. Ce motivează grupul nostru? Susținem o Europă unită!

Ne raliem ideii de Europa deoarece credem în cetățenii Europei. Conlucrând în ultimii peste 70 de ani, cetățenii europeni au obținut pace, libertate și prosperitate economică dar și socială fără precedent pe acest continent. Suntem perfect conștienți de îngrijorarea europenilor legată de locurile de muncă, venituri și pensii, identitate, viitorul familiilor lor, dorința de reușite comune și siguranță personală. Noi nu credem în teamă, ci în soluții. A susține stilul de viață european presupune libertate în locul opresiunii, democrație în locul dictaturii, cooperare în loc de egoism, securitate în loc de ură și speranță în loc de furie. Această abordare ne diferențiază de populiștii de dreapta și de stânga.

Suntem inspirați de experiențele noastre istorice comune, de valorile iudeocreștine și de gândirea umanistă. Prin urmare, susținem necondiționat demnitatea umană, democrația, libertatea personală, egalitatea, justiția și solidaritatea. Ca grup alcătuit din creștin-democrați și din cei care se poziționează în zona de centru-dreapta a spectrului politic, dorim un viitor mai bun pentru toți europenii. Susținem o societate care nu lasă pe nimeni în urmă, în care solidaritatea este forța motrice a coeziunii sociale și a obiectivelor comune. Credem în potențialul individual al oamenilor de a-și crea viața pe care și-o doresc. În loc să încercăm să preluăm controlul asupra vieții oamenilor sau pur și simplu să optăm pentru o atitudine completă de neimplicare, ne declarăm în favoarea antreprenoriatului, a comerțului, a educației, a cercetării, a inovării, a economiei de piață și a responsabilității sociale la standarde de înaltă calitate. În consecință, facem eforturi pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai bună.

În același timp, avem convingerea că atât UE, cât și statele sale membre trebuie să respecte cu strictețe statul de drept și principiile democratice europene. Conduita etică și lupta împotriva corupției constituie condiții prealabile pentru recâștigarea încrederii cetățenilor. Valorile noastre necesită respectarea condițiilor clare stabilite de criteriile de la Copenhaga și de Tratatul de la Lisabona, nu doar în cursul procesului de aderare, dar și în calitate de stat membru cu drepturi depline. Statele membre trebuie să îndeplinească condițiile stabilite, inclusiv capacitatea de integrare a UE ca parte a criteriilor de la Copenhaga. Pot deveni membre ale Uniunii Europene numai țările situate geografic pe continentul european. Turcia nu poate primi statutul de membru deplin al UE întrucât acest fapt ar fi sensibil pentru Uniunea Europeană și pentru Turcia deopotrivă. Prin urmare, dorim ca Turcia să fie inclusă într-un cerc de țări-partenere situate împrejurul UE care nu pot sau nu doresc să adere la Uniunea Europeană.

Avem convingerea fermă că, beneficiind de susținerea activă a cetățenilor, vom putea să creăm Europa pe care dorim să o vedem: o Europă unită, competitivă, justă și activă, alcătuită din state-națiuni mândre. De aceea ne asumăm un angajament profund față de cele patru libertăți ale Europei: libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor și a persoanelor. Aceste libertăți nu sunt negociabile. Ele constituie condiții prealabile pentru a menține Europa unită și pentru a-i modela un viitor mai bun. Nu avem nevoie de o Europă a zidurilor și a urii. Nu acceptăm ca o țară să aplice selectiv normele cele mai convenabile, în detrimentul altor țări. Dimpotrivă, avem nevoie de o Europă puternică și unită care ne va permite să rezolvăm provocările cu care ne vom confrunta în anii următori, atât la nivel local, cât și mondial.

3. Ce fel de Europă ne dorim? Dorim o Europă pentru cetățenii noștri, construită chiar de ei!

Răspunsul la votul Brexit nu poate fi o Europă mai amplă sau mai restrânsă, acest răspuns presupune o mai bună cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre. UE și națiunile care o alcătuiesc nu sunt antagonice; dimpotrivă, locul lor este împreună. Uniunea Europeană poate avea succes în acțiunile sale dacă toate statele membre au succes și dacă se lucrează în mod conjugat și constructiv la ambele niveluri. Această cooperare mai inteligentă trebuie să implice și cetățenii. Cetățenii noștri afirmă că viitorul Europei trebuie consolidat. Uniunea Europeană trebuie să devină o autentică uniune a cetățenilor.

Dorim să consolidăm democrația parlamentară în UE, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri reprezentând cele două camere. Statutul Consiliului ar trebui adaptat ca atare. Configurațiile specializate ale Consiliului ar trebui să devină comitete ale acestuia și să se reunească public, ca for legislativ obișnuit. Comisia Europeană, în calitatea sa de braț executiv, ar trebui să acționeze mai proactiv ca gardian al tratatelor și al bunei puneri în aplicare a normelor UE. Dorim ca Parlamentul European (PE) să fie gardianul democrației. În acest scop, el trebuie să își consolideze capacitatea de a determina Comisia să aibă inițiative legislative și, de asemenea, trebuie să exercite control asupra acestei instituții. Opțiunile juridice aflate la dispoziția comisiilor de anchetă parlamentară ale PE trebuie să fie mai ferme atunci când în joc sunt interesele cetățenilor. Cu scopul de a da curs rezultatelor alegerilor europene și a consolida voința votanților, trebuie adoptat procesul „Spitzenkandidaten” ca practică electorală permanentă consolidată. Sprijinim un cadru instituțional unic pentru Uniunea Europeană. Astfel, dimensiunea parlamentară a zonei euro trebuie să rămână în cadrul Parlamentului European.

UE trebuie să se concentreze asupra îndatoririlor sale primordiale. UE trebuie să învețe să aibă o atitudine reținută și să acționeze numai atunci când este relevant. Cetățenii UE nu doresc o Europă care se pierde în detalii, ci una care acționează acolo unde poate face diferența. De aceea avem nevoie de o clarificare a delimitării competențelor UE și cele ale statelor membre la nivel național, creând premisele unei mai bune aplicări a principiilor subsidiarității și proporționalității. Europa ar trebui să se afirme în domenii de importanță majoră și să aibă o atitudine mai rezervată în ceea ce privește chestiuni de o importanță redusă.

Decidenții trebuie să răspundă. Cetățenii trebuie să poată recunoaște mai bine cărei instituții îi revine responsabilitatea pentru fiecare decizie în contextul elaborării de politici la nivelul UE. Cetățenii trebuie să dispună de alternative politice clare într-un proces mai profund politizat. Metoda comunitară constituie cel mai eficace și transparent proces de luare a deciziei, prin vot cu majoritate calificată în Consiliu și cu un Parlament European îndeplinindu-și pe deplin rolul de reprezentant al cetățenilor. Piața internă este o dovadă a acestei afirmații. Trebuie pus punct blocajelor frecvente care survin în cadrul Consiliului și al Consiliului European, prin care statele membre, la nivel individual, împiedică adoptarea unor decizii esențiale și adesea aplică presiuni asupra altor state membre cu solicitări specifice în alte domenii. Totodată, cerința privind unanimitatea trebuie să devină o excepție. Consiliul ar trebui să utilizeze votul cu majoritate calificată, astfel cum prevăd tratatele. Uneori, în vederea demarării proiectelor, ar putea fi necesară abordarea interguvernamentală, însă ea trebuie să rămână o excepție. Guvernanța efectivă la nivel european este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru garantarea adoptării de decizii prompte, fără întârzieri nejustificate. Ar trebui redus numărul de comisari, astfel cum s-a prevăzut inițial în Tratatul de la Lisabona, astfel încât să existe un colegiu al comisarilor mai concentrat și eficient, cu portofolii cu adevărat relevante.

Deciziile UE sunt obligatorii. Deciziile adoptate la nivel european trebuie puse în aplicare de fiecare stat membru în parte. Uniunea Europeană trebuie să dispună de competențele și de capacitatea de a asigura de punerea în aplicare a actelor legislative adoptate. Trebuie consolidate prerogativele de punere în aplicare ale Comisiei Europene, cu consimțământul Parlamentului European și al Consiliului și în condiții de control exercitat de cele două instituții. Parlamentul European trebuie să se concentreze mai mult asupra controlului și punerii în aplicare. În vederea ducerii la îndeplinire a acestor demersuri, suntem convinși că Uniunea Europeană și statele membre trebuie să acționeze în condiții de respect reciproc deplin și în conformitate cu principiul cooperării sincere și loiale.

Europa trebuie guvernată „inteligent” pentru a elimina birocrația excesivă. Politica noastră vizează reducerea în mod decisiv a birocrației și a sarcinii de reglementare, îndeosebi pentru a scuti IMM-urile de respectarea unor norme lipsite de necesitate. Suntem convinși că cetățenii vor accepta ideea europeană numai dacă UE va evita suprareglementarea și va respecta competențele statelor membre și ale regiunilor. Suntem, așadar, în favoarea unei verificări mai independente a evaluărilor impactului și a respectării principiului subsidiarității. Urmărim să înființăm un consiliu independent de control reglementar care să evalueze birocrația și prerogativele legislative. Totodată, considerăm că verificarea obligatorie a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate constituie un instrument esențial în cadrul procesului legislativ în vederea garantării faptului că preocupările întreprinderilor mai mici sunt luate în considerare.

4. Care ar trebui să fie domeniile prioritare pe care să le abordeze Europa?

Securitatea în contextul libertății și prosperitatea într-o economie socială de piață cu o dimensiune socială au fost, sunt și rămân două pietre de temelie ale integrării europene. Din această perspectivă și confruntându-se cu principalele provocări ale vremurilor în care au trăit, părinții fondatori ai Uniunii Europene au dezvoltat Europa într-o Uniune a păcii și libertății, iar generația următoare a consolidat uniunea economică și monetară. Europa prezentului trebuie să revitalizeze acest spirit al acțiunii comune astfel încât să ofere continentului securitate, stabilitate și prosperitate.

Proiectul european de pace trebuie completat cu o uniune a securității.

În prezent, pacea și libertatea în Europa nu sunt amenințate de războaie între statele membre. Amenințările prezentului sunt generate mai cu seamă de conflicte regionale, de război hibrid, de conflicte asimetrice și de terorism internațional. Europa trebuie să devină o ancoră de stabilitate într-o lume tot mai nesigură. Uniunea Europeană trebuie așadar să se dezvolte în continuare într-o uniune a securității.

Dorim o politică externă și de securitate comună ambițioasă.

Pentru ca Uniunea Europeană să aibă un cuvânt de spus pe scena internațională, ea trebuie să vorbească cu o singură voce. De aceea este necesară o mai bună coordonare a reprezentării UE și a statelor membre în toate organizațiile internaționale și, dacă se consideră posibil și adecvat, poate fi avută în vedere o reprezentare comună. Consolidarea politicii externe și de securitate comune este obligatorie pentru ca UE să combată terorismul, să aducă pacea, stabilitatea și ordinea în vecinătatea sa și să pună limite autocrațiilor. Chiar și crearea poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și a unui organism european de protecție civilă presupune dezvoltarea capacităților militare. Grupul PPE susține instituirea unei uniuni europene a apărării pentru care UE să își asigure propria apărare și să constituie un furnizor de securitate. Dorim să existe o adevărată politică europeană de apărare care să presupună crearea unui comandament operațional permanent, o cooperare structurată și un schimb de informații, precum și un grup tactic de luptă al UE pregătit să acționeze în orice moment. Îndemnăm la utilizarea întregului potențial al prevederilor în materie de securitate comună din Tratatul de la Lisabona. Uniunea apărării trebuie să consolideze acțiunea și angajamentele noastre externe, fie în cadrul ONU, fie în cadrul NATO sau al coalițiilor statelor dispuse să participe. Cooperarea extrem de apropiată cu SUA este esențială pentru securitatea întregii Europe. Trebuie să construim repede această uniune a securității și să permitem statelor membre aflate sub amenințarea terorismului internațional să continue împreună. Astfel, suntem pregătiți să acceptăm existența unei Europe cu diferite viteze în acest domeniu, în cadrul tratatelor. Obiectivul nostru pe termen lung îl constituie forțele armate europene.

Credem cu tărie că și lupta împotriva terorismului este o îndatorire a UE.

Răspunsul european la atacurile teroriste recente din Franța, Belgia, Germania și din alte state este direct: Europa trebuie să reziste unită. Scopul teroriștilor este să vadă căzând o Europă înfricoșată și paralizată. Grupul PPE este și va fi forța politică care va susține securitatea Europei. Pentru noi, securitatea Europei este pe primul loc: sunt necesare o cooperare și o integrare mai bune și mai strânse în ceea ce privește schimburile de informații între serviciile de informații și de aplicare a legii, precum și schimburi de bune practici în materie de acțiuni preventive și represive împotriva radicalizării și a terorismului. Acum, mai mult ca niciodată, este esențial pentru noi ca victimele terorismului să beneficieze de o atenție aparte, să garantăm și să apărăm drepturile care le revin, să le acordăm sprijin și protecție și ca justiția să le cinstească demnitatea și memoria. Toate bazele de date europene relevante trebuie să fie interoperabile și accesibile agențiilor europene competente și autorităților naționale de aplicare a legii din teren, pentru a garanta protejarea optimă a cetățenilor UE și a granițelor Uniunii. În paralel, trebuie să investim în tehnologii de securitate mult mai inteligente pentru protejarea cetățenilor, de exemplu prin dezvoltarea scanerelor faciale și prin îmbunătățirea sistemelor de stabilire a profilurilor. Totodată, Europa necesită un cadru legal corespunzător care să facă față diferitelor amenințări teroriste. Europa este garanția noastră de securitate și libertate deopotrivă. În contextul luptei noastre împotriva terorismului, trebuie respectat întotdeauna statul de drept.

Trebuie să depunem eforturi pentru un mai bun control asupra frontierelor noastre.

Fluxul de refugiați și de migranți economici sosiți în Europa a pus la încercare capacitatea noastră de a face față la nivel european, național și local. Întotdeauna am sprijinit o abordare europeană comună de protecție a frontierelor noastre externe. Nou-creata poliție de frontieră și gardă de coastă la nivel european trebuie să fie pe deplin operațională și suficient echipată. De asemenea, trebuie să controlăm și să gestionăm numărul de migranți care intră în Uniunea Europeană. În urma ultimilor ani de criză, trebuie să elaborăm un „mecanism de echitate” flexibil și durabil care să permită o partajare mai corectă a responsabilității și solidaritatea în rândul statelor membre. Asistența și protecția ar trebui acordate prioritar de către UE refugiaților proveniți din țări terțe aflate în criză și celor din zonele învecinate acestora. Uniunea Europeană ar trebui să fie cea care decide cine se califică pentru a primi protecție în Europa. Sistemul Schengen trebuie menținut și aprofundat. UE trebuie să își actualizeze politica comună în domeniul azilului astfel încât să protejeze în mod eficace refugiații și persoanele persecutate care se califică pentru protecție în temeiul valorilor noastre creștine și umanitare, precum și să îi returneze rapid pe cei care nu îndeplinesc aceste condiții. Totodată, trebuie să abordăm mai serios cauzele profunde ale migrației și să contribuim la instituirea păcii în vecinătatea sudică a UE, să sprijinim dezvoltarea economică în Africa și să elaborăm planuri de reducere a instabilității în regiunile respective.

Uniunea economică și monetară trebuie completată cu o uniune a inovării.

Vom avea nevoie de o economie socială de piață mai justă, care să creeze locuri de muncă și să genereze bogăție și echitate socială. Într-o lume economică tot mai interconectată și mai dependentă de inovare, nu vom îndeplini în mod durabil acest scop prin acumularea de datorii și prin promovarea izolaționismului. Mai devreme sau mai târziu, digitalizarea și globalizarea pur și simplu ar distruge mult din ceea ce ne este drag în Europa. Cele mai bune stimulente pentru creștere sunt condițiile favorabile ale cadrului economic. De aceea susținem reformele structurale și investițiile orientate, impozitarea echitabilă, acordurile comerciale corecte, redobândirea statutului de lider în inovare, precum și finalizarea pieței unice. În plus, suntem convinși că bugetul Uniunii necesită un sistem de resurse proprii autentice, ca urmare a recomandărilor din raportul Monti privind viitorul finanțării Uniunii Europene.

Credem în finanțe solide, în ocupare deplină și în prosperitate.

Numai pe baza unei economii competitive se va putea dezvolta bogăția în viitor. La baza șomajului în rândul tinerilor resimțit în regiuni vaste din Europa a stat gestionarea precară din trecut, nu pactul de stabilitate din prezent. Susținem stabilitatea fiscală și competitivitatea bazate pe reforme structurale. Finanțele solide, ocuparea deplină a forței de muncă și prosperitatea nu constituie o contradicție, ci pot fi atinse, dar numai împreună și pe termen lung. Similar, economia socială de piață nu poate accepta existența paradisurilor fiscale și a fraudelor fiscale. Avem nevoie de standarde echitabile de impozitare la nivelul Uniunii Europene și în afara acesteia. Euro este moneda întregii Uniuni Europene. Numai o monedă euro stabilă poate determina cetățenii să aibă încredere în ordinea noastră economică. De asemenea, dorim să desăvârșim uniunea economică și monetară consolidând guvernanța economică în Uniunea Europeană și îndeosebi în zona euro. Ar trebui avute în vedere plafoanele naționale de îndatorare, precum și crearea unei cadru aferent unei proceduri organizate a datoriei suverane. O monedă solidă necesită o structură coerentă în cadrul UE și un mecanism eficace destinat propriei stabilități. De aceea ne asumăm angajamentul față de pactul de stabilitate, completat de un ambițios pact pentru investiții în vederea obținerii unui grad deplin de ocupare, pe termen lung, în toată Europa. Planul Juncker pentru investiții strategice nu poate fi decât un punct de început, aflat în sinergie cu fondurile pentru coeziune și cu politica agricolă comună. Trebuie să sprijinim mai multe proiecte similare. Avem nevoie de investiții suplimentare alimentate nu cu datorii, ci cu idei. Europa nu are nevoie de pachete nespecifice de stimulente, ci de stimulente pe termen lung pentru investiții și de condiții corespunzătoare pe piața de capital.

Plasăm dimensiunea socială în centrul economiei noastre sociale de piață.

Deși Europa a depășit criza economică și financiară, prea mulți cetățeni încă se confruntă cu lipsa locurilor de muncă. Suntem, așadar, convinși că edificarea unei puternice agende sociale europene trebuie să facă parte din modelul nostru economic și în centrul principiilor Grupului PPE privind solidaritatea, demnitatea și justiția socială, în vederea combaterii de la rădăcină a inegalităților sociale și teritoriale din Europa.

Credem în comerțul liber ca motor pentru prosperitate și crearea de locuri de muncă.

Cele mai bune stimulente pentru investiții sunt condițiile favorabile ale cadrului economic. Susținem acordurile de liber schimb echitabile menite să pună globalizarea în slujba cetățenilor noștri. Comerțul liber nu se referă exclusiv la eliminarea taxelor, ci la promovarea standardelor sociale, a protecției consumatorilor și a economiei sociale de piață. Numai cu ajutorul comerțului liber echitabil ne vom putea menține la nivel mondial standardele sociale, de mediu și tehnologice și în același timp vom îmbunătăți condițiile de trai din țările partenere, opunându-ne, de exemplu, muncii copiilor. Excluderea categorică și de la început a comerțului liber este atât neviabilă economic, cât și profund nesocială. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie mai cu seamă să se concentreze asupra modului în care pot genera noi locuri de muncă și proteja întreprinderile pentru a nu trăda aceste idealuri. În ambele cazuri, comerțul liber este inevitabil. Uniunea Europeană și instituțiile sale dispun de competența exclusivă asupra politicii comerciale comune a Uniunii, astfel cum este garantată de tratate. Statele membre își susțin punctul de vedere prin intermediul guvernelor alese democratic care participă în cadrul Consiliului. Ele ar trebui să nu cedeze tentației înguste de a aduce la masa negocierilor noi actori cu putere de veto din motive pur politice, ceea ce ar face practic imposibilă încheierea de noi acorduri comerciale.

Dorim să promovăm inovarea.

De 500 de ani, Europa este hub-ul creativ al lumii. Invenții majore la nivel mondial au luat naștere în Europa. Google-ul și Facebook-ul zilelor noastre ne ilustrează o situație diferită. Europa trebuie să își recapete ambiția. Avem nevoie de proiecte noi, de înaltă ținută, ca aeronavele Airbus atunci când au fost concepute pentru prima dată. Astfel, cetățenii pot vedea că Europa nu este o agenție de reglementare, ci un izvor de idei pentru o viață mai bună. Dorim să promovăm inovarea și să transpunem puterea economică a Europei în putere inovatoare. Europa trebuie să își mențină poziția de lider în domeniul economiei ecologice și circulare și trebuie să își redobândească poziția de lider în sectorul tehnologiei și digitalizării prin crearea unei zone comune pentru cercetare, inovare și știință deschisă, prin transformarea rezultatelor științifice în inovații aplicabile în economia reală și prin digitalizarea industriei sale.

Emanciparea digitală a cetățenilor și întreprinderilor trebuie să constituie o prioritate la nivel european, iar barierele nejustificate în calea dezvoltării transfrontaliere a comerțului electronic și a accesului la cultură trebuie eliminate. Rezultatele tangibile și prompte depind și de noile modele de afaceri și, mai general, de alegerile consumatorilor în contextul unei piețe unice complet funcționale și integrate. Normele pieței unice trebuie traduse în lumea digitală.

Piața unică digitală, cu cei 510 milioane de consumatori, ne poate determina să ne atingem potențialul maxim, făcând din Europa un actor cu inițiativă și crescându-i competitivitatea la nivel mondial. Grupul PPE consideră că conectivitatea și, în consecință, dezvoltarea infrastructurii, stimularea industriei 4.0, eliminarea obstacolelor în calea comerțului electronic și emanciparea digitală la nivel individual a cetățenilor și întreprinderilor, mai ales a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, trebuie să constituie priorități la nivelul Uniunii Europene. În acest scop, Uniunea trebuie să creeze un mediu propice pentru investiții, să sporească coordonarea gestionării spectrului, să dezvolte competențele și aptitudinile digitale și să construiască încrederea în rândul tuturor partenerilor din lumea datelor cu scopul de a construi o economie competitivă bazată pe date. UE trebuie să stabilească cadrul legislativ pentru ca noua economie să evite fragmentarea suplimentară în rândul statelor membre. Punerea în aplicare a pieței unice digitale și a uniunii energetice sunt esențiale pentru atingerea acestor obiective.

De asemenea, dorim să lansăm proiecte concrete, precum recunoașterea vocală, robotica și inteligența artificială, supercalculatoarele, tehnologiile mobile 5G și orașele și satele inteligente astfel încât să ajute Europa să își realizeze potențialul inovator. Europa ar trebui să își îmbine capacitățile inovatoare cu creativitatea. În epoca digitală, tehnologia avansată nu face diferența de una singură. Ceea ce face diferența într-un sector IT tot mai competitiv este capacitatea întreprinderilor de a transpune tehnologia într-un stil de viață. Europa poate deveni un loc unic în lume pentru inovare și creativitate.

În același timp, Europa trebuie să abordeze mai bine marile necunoscute ale cercetării din vremurile noastre, precum lupta împotriva cancerului sau soluțiile tehnice de combatere a schimbărilor climatice, prin elaborarea de proiecte vârf de lance. Bugetul Uniunii trebuie reorganizat și direcționat mai bine în acest sens. Europa trebuie să investească mai bine în viitorul său și să aloce mai puține resurse structurilor vechi. Europa trebuie să ofere tot mai multe soluții destinate problemelor stringente ale umanității.

În sfârșit, avem convingerea că Europa trebuie să îndeplinească un rol de lider în conceperea unui nou model de creștere bazat pe o economie circulară și durabilă care să ne protejeze resursele naturale. Majoritatea problemelor de mediu cu care ne confruntăm pot fi abordate exclusiv la nivel european deoarece poluanții nu țin seama de frontiere. Apărăm, așadar, o abordare bazată pe piață, în care politica europeană în domeniul mediului să fie concepută în scopul sprijinirii industriei către inovare și al abordării preocupărilor consumatorilor, menținându-se, în același timp, competitivă.

5. Dorim să promovăm o Europă a Tinerilor și să creăm premisele unui viitor strălucit pentru societățile noastre și pentru familiile europene.

Europa a devenit o forță motrice pentru justiție și pentru solidaritatea între generații. Ne luptăm pentru un viitor mai strălucit pentru familii în domenii de politică transversale. Garantarea unei politici socioeconomice durabile și echitabile constituie temelia unei vieți mai bune pentru toate familiile. Totodată, dorim un schimb fructuos de idei în ceea ce privește abordarea provocărilor demografice între diferitele regiuni europene. Odată cu evoluția integrării economice, fiscale și politice, bugetul UE va trebui, de asemenea, să se adapteze, păstrându-și, în același timp, principiile de bază: investiții în competitivitate, locuri de muncă pentru tineri și o coeziune sporită între statele membre.

În același timp, trebuie să susținem o identitate europeană pentru generațiile viitoare. Ar trebui ca un număr cât mai mare posibil de tineri să experimenteze „Europa” pe propria piele. Dorim să introducem proiecte interactive noi și relevante care să implice tinerii din Europa, precum oferirea biletului Interrail cu ocazia împlinirii vârstei de 18 ani. Acest proiect va permite tinerilor europeni să descopere frumusețea și diversitatea continentului, dar va și crea o nouă serie de posibilități pentru ca regiunile și orașele europene să își înscrie proiectele proprii în conceptul european. De asemenea, dorim să sprijinim programul Erasmus pentru studii universitare și pentru formare profesională deopotrivă. Dorim să instituim principiul potrivit căruia Erasmus este accesibil tuturor tinerilor, indiferent de mediul din care provin. Dorim să promovăm antreprenorii tineri, încurajându-le întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare să solicite finanțare din partea Uniunii Europene.

Europenii pot acționa împreună numai dacă se pot înțelege unii pe alții. Dorim așadar ca o parte a bugetului UE să fie destinat competențelor pentru obținerea succesului în secolul XXI la nivelul tuturor statelor membre. Toți copiii trebuie să aibă acces la educație de calitate și, sub responsabilitatea statelor membre, să aibă posibilitatea de a dobândi competențe de cunoaștere a limbilor străine, competențe digitale, creative, analitice sau critice la un nivel mai ridicat decât în prezent. Cel mai de preț activ al Europei îl reprezintă resursa sa umană. Prin dezvoltarea deplină a competențelor noastre, le oferim tinerilor europeni cele mai bune garanții ale unui viitor sigur și strălucit.

*

Uniunea Europeană se află la răscruce, iar astăzi ne revine provocarea colectivă și responsabilitatea individuală de a ne deschide și a ne relaționa cu fiecare cetățean în parte astfel încât să oferim încredere europenilor și să îi facem din nou mândri de acest proiect unic pe care l-au construit în ultimele decenii, pentru pacea și prosperitatea copiilor lor.