Macron și Scholz, apărători ai drepturilor femeilor, pe bune?

Ar trebui ca violul să fie recunoscut ca formă de violență împotriva femeilor la nivel european? Dacă întrebarea pare bizară, așteptați să citiți răspunsul unor state membre. O bătălie ciudată, pe cât de ascunsă, pe atât de importantă, are loc la Bruxelles de câteva luni. Ascunsă în sensul că opune Comisia Europeană, Parlamentul și reprezentanții țărilor UE, dar în spatele scenei. Crucială, pentru că privește milioane de femei europene.

Unele state membre, în frunte cu Franța și Germania, cheltuiesc o energie considerabilă pentru a destrăma ambițiile primei legi europene de combatere a violenței împotriva femeilor.

Acest text, sugerat de Comisie în 2022 și modificat între timp de Parlament, propune o noutate care ar trebui să obțină consensul: o definiție la nivel european a violenței care afectează în mod special femeile, și anume violul, mutilarea genitală feminină, hărțuirea cibernetică, schimbul de imagini intime fără consimțământ și căsătoria forțată. Pe lângă definiție, legiuitorii au definit un catalog de sancțiuni pentru a armoniza răspunsul penal la nivel european, astfel încât să nu se creeze lacune juridice în privința unor probleme atât de importante.

Determinat, Parlamentul European, condus de Grupul PPE, și-a adoptat deja poziția și negociază în prezent versiunea finală a directivei cu statele membre. Și aici lucrurile se complică... Oricât de puțin probabil ar părea, Emmanuel Macron și Olaf Scholz frânează. În special, ei se află în impas în ceea ce privește ideea de a include violul bazat pe consimțământ în definiția violenței și a sancțiunilor asociate. În ceea ce îi privește, răspunsul este NU: nici o definiție comună, nici sancțiuni comune, nici o protecție comună. Absolut nimic.

Știri false, ați putea crede! Cum poate Macron, care este atât de mândru de moștenirea Simonei Veil, să se opună unui astfel de lucru? Cum poate Scholz, purtătorul idealului socialist și pretinsul campion al egalității de gen, să facă același lucru? Răspunsul nu este evident și demonstrează o viziune confuză asupra legii.

Pentru a-și justifica acțiunile, aceste state susțin că nu există niciun temei juridic. Violul nu ar fi "exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor" în sensul articolului 83 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care servește drept temei juridic pentru această directivă. O interpretare surprinzătoare, având în vedere că acesta este tocmai principiul pe care UE și-a bazat legislația de combatere a "abuzului sexual asupra copiilor". O legislație pe care Franța și Germania au adoptat-o fără să clipească.

Din partea Comisiei și a Parlamentului European, continuăm să credem că acest text ar fi fundamental pentru protejarea victimelor. În fiecare an, peste 100 000 de violuri sunt înregistrate în Uniunea Europeană, potrivit INSEE, și nu vom putea proteja victimele sau măcar să începem să îmbunătățim situația cu o lege insuficientă.

În timp ce o nouă rundă de negocieri, probabil ultima, între părțile interesate se deschide în această săptămână, sperăm că Macron și Scholz se vor răzgândi și vor fi de acord să includă violul în această lege fără precedent. Ar fi cel puțin atât ar putea face pentru a-și potrivi discursurile grandioase privind importanța drepturilor femeilor cu acțiuni concrete.