DOCUMENT DE POZIȚIE PRIVIND MODUL ÎN CARE TREBUIE COMBĂTUTĂ CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Introducere

Criminalitatea organizată reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea internă a Uniunii Europene și siguranța cetățenilor noștri. Criminalitatea larg răspândită erodează încrederea în societăți și autorități și creează dificultăți în viața de zi cu zi a cetățenilor onești. Ea reprezintă o amenințare pentru piața noastră internă, libertatea antreprenorială și creșterea economică. În plus, cauzează prejudicii financiare Uniunii și statelor sale membre și, astfel, amenință să perturbe grav statul de drept și, în consecință, funcționarea democrațiilor noastre. 

Potrivit celei mai recente evaluări a amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată realizate de Europol, SOCTA, peste 70 % din rețelele infracționale sunt active în mai mult de trei țări. De asemenea, folosirea violenței de către rețelele infracționale a crescut ca frecvență și gravitate, într-o indiferență totală față de răul produs trecătorilor nevinovați. Europol subliniază că criminalitatea organizată din UE nu a reprezentat niciodată o amenințare atât de gravă la adresa cetățenilor și a societăților noastre, așa cum se întâmplă în prezent. Criminalitatea organizată este, într-adevăr, o chestiune transfrontalieră și o preocupare europeană comună.

Pentru a reuși să combatem criminalitatea organizată și rețelele infracționale (inclusiv bandele, mafia, clanurile familiale, grupările de hoți și spărgătorii), trebuie să cooperăm mai eficient, atât în cadrul UE, cât și cu partenerii internaționali, precum și cu sectorul public și privat, acolo unde este cazul, printr-o abordare clară și îndrăzneață. O înțelegere comună a amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată și fenomenele asociate, precum și strategiile de contracarare sunt esențiale pentru combaterea cu succes a criminalității organizate. În acest sens, Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului privind lupta împotriva crimei organizate ar trebui revizuită în vederea stabilirii unei definiții comune a criminalității organizate.

Șase din zece rețele infracționale utilizează violența ca parte a activității lor infracționale. Violența este asociată în principal cu traficul de droguri, patruzeci la sută din rețelele infracționale fiind implicate în contrabanda, fabricarea și vânzarea de substanțe ilegale. Șaizeci la sută din heroina mondială este introdusă pe piața europeană. Piața drogurilor susține o economie subterană de mai multe miliarde de euro. Unele state membre, de exemplu Țările de Jos, sunt țări fruntașe în producerea drogurilor și în același timp puncte importante de import și de distribuție a drogurilor pentru piața UE în ansamblu, deoarece consumatorii de droguri se găsesc în întreaga UE. Prin urmare, combaterea traficului de droguri este o chestiune transfrontalieră pentru care statele membre au o responsabilitate comună și au nevoie de coordonare la nivelul UE.

Traficul de persoane, pentru exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă sau donarea de organe, se află în centrul activităților de criminalitate organizată, cu profituri uriașe care pot fi realizate de infractori. În centrul eforturilor noastre de a pune capăt acestei forme de sclavie modernă trebuie să fie o abordare pe mai multe niveluri bazată pe urmărirea banilor, colectarea și partajarea inteligentă a datelor și un cod penal cu toleranță zero față de infracțiuni.

Acest lucru pune în evidență și problema gravă a corupției la toate nivelurile societății din Uniunea noastră. Un studiu recent estimează că 60 % din rețelele infracționale sunt implicate în fenomenul corupției. Corupția permite rețelelor infracționale să obțină informații sau acces în porturi și aeroporturi sau să se infiltreze în acestea și să treacă punctele de trecere a frontierei pentru a introduce ilegal droguri, arme sau persoane în Uniunea Europeană. Acest fenomen amenință nu numai securitatea internă a Uniunii, ci și statul de drept.

Deși libertatea de circulație este una dintre cele mai mari realizări ale cooperării europene, și rețelele infracționale profită de frontierele deschise pentru a desfășura activități infracționale transfrontaliere. Prin urmare, pentru a proteja libertatea de circulație pe teritoriul Uniunii, este esențial să se combată mai eficient problema criminalității organizate transfrontaliere.

Peste 50 % dintre membrii suspectați ai rețelelor infracționale din UE sunt resortisanți ai unor țări terțe, majoritatea provenind din Balcanii de Vest, din țările din Europa de Est și din Africa de Nord. Acest lucru confirmă faptul că trebuie îmbunătățită cooperarea cu țările terțe pentru a combate criminalitatea organizată la origine și pentru a asigura îndepărtarea efectivă a resortisanților țărilor terțe care reprezintă o amenințare la adresa securității interne a Uniunii. 

Grupul PPE este singura forță politică din Parlamentul European care poate oferi o abordare orizontală și multidisciplinară pentru a combate criminalitatea organizată și pentru a oferi securitate cetățenilor noștri.

O abordare clară și îndrăzneață pentru combaterea criminalității organizate

„Mergi pe urma banilor”

Principala motivație care stă la baza a aproape tuturor formelor de criminalitate organizată este câștigul financiar. Ca atare, o componentă esențială a politicii de combatere a criminalității organizate trebuie să fie garantarea faptului că criminalitatea nu aduce beneficii. Cu toate acestea, în prezent, doar aproximativ două procente din veniturile provenite din criminalitatea organizată sunt înghețate și un procent este confiscat, lăsând astfel 99 % din venituri la dispoziția șefilor organizațiilor criminale din întreaga Europă. Acest lucru este cauzat parțial de accesul limitat la informații privind interesele financiare și proprietarii economici, precum și de schimbul transfrontalier limitat de informații. În plus, infractorii au profitat de fragmentarea în aplicarea normelor UE de combatere a spălării banilor la nivelul statelor membre. Prin urmare, autoritățile de aplicare a legii și autoritățile fiscale trebuie să dispună de instrumente operaționale și de investigare mai bune pentru a „merge pe urma banilor” și pentru a confisca rapid profiturile obținute din activități ilegale. Acțiunile decisive de recuperare a fondurilor, inclusiv prin confiscarea preventivă și bazată pe valoare, pot descuraja rețelele de criminalitate organizată să comită fraude împotriva Uniunii și a statelor sale membre, protejând astfel interesele financiare ale acestora. În plus, trebuie dezvoltat un mecanism solid de coordonare între unitățile de informații financiare din UE, cu scopul de a stabili norme comune la nivelul UE și de a pune pe deplin în aplicare normele UE privind recunoașterea reciprocă a confiscării și sechestrului activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Anumite tipuri de criminalitate organizată familială sunt însoțite de un număr mare de fraude legate de prestațiile sociale. În cadrul aceleiași structuri de tip clan sau al aceleiași familii pot coexista o mare bogăție și deținerea de bunuri imobiliare, mașini de lux și alte bunuri, cu solicitarea ajutoarelor sociale de către membrii clanului. În astfel de anchete și atunci când se identifică averi mari neexplicate în familie sau în structura clanului, sarcina probei ar trebui să revină, în general, suspecților.

„Urmărirea banilor” va trebui, de asemenea, să implice vizarea capilor rețelelor infracționale, precum și a celor care beneficiază financiar de pe urma corupției, ceea ce le permite rețelelor infracționale să utilizeze rutele de contrabandă către și în interiorul UE. Stoparea câștigurilor financiare ale rețelelor criminale ar trebui să fie o prioritate.

Este evident că rețelele infracționale utilizează diverse măsuri pentru a spăla bani sau pentru a-și ascunde activitățile ilegale în spatele funcționării unor entități comerciale legale. Pachetul de măsuri privind combaterea spălării banilor, propus în iulie 2021, include propunerea pentru un nou regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT) și o a șasea directivă privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și înființarea unei noi Autorități pentru Combaterea Spălării Banilor (ACSB). Reputația Europei a avut de suferit în ultimii ani din cauza unui număr mare de scandaluri de spălare a banilor. A devenit clar că urmărirea activelor în vederea detectării cazurilor în care activele au fost achiziționate cu bani „murdari” rămâne „dificilă”, în pofida numeroaselor revizuiri ale legislației privind combaterea spălării banilor. Nu este încă limpede modul în care fondurile cu origine neclară ar putea fi utilizate pentru achiziționarea de active importante în întreaga UE. Sunt necesare îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește urmărirea beneficiarilor reali ai întreprinderilor, activelor cu valoare ridicată și bunurilor imobiliare, precum și controale mai atente ale legalității fondurilor utilizate și ale măsurilor de precauție privind clientela. Prin urmare, Grupul PPE solicită punerea în aplicare rapidă și completă a pachetului privind combaterea spălării banilor, inclusiv adoptarea rapidă a propunerilor legislative, pentru a remedia deficiențele legislației actuale și pentru a consolida funcționarea cadrului combaterii spălării banilor în practică.
Rețelele de criminalitate organizată abuzează în mod intenționat de infrastructura administrativă legală, cum ar fi procedurile de acordare a licențelor sau de licitație, pentru a-și promova activitățile ilegale. Având în vedere lipsa schimburilor transfrontaliere de informații între autoritățile administrative relevante și aplicarea inconsecventă a normelor privind combaterea spălării banilor în întreaga Uniune, grupurile infracționale își pot transfera activitățile între statele membre cu relativă ușurință și pot evita urmărirea penală. Prin urmare, Grupul PPE solicită o cooperare transfrontalieră sporită a autorităților administrative pentru a preveni și a combate infiltrarea criminalității organizate în economia legală, alături de cooperarea deja existentă între statele membre în materie de asigurare a respectării legii și cooperarea judiciară.

Un registru complet și public al beneficiarilor reali ar împiedica utilizarea ilegală a entităților juridice. Grupul PPE sprijină propunerea Comisiei din iulie 2021 de a crea o autoritate pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (ACSB/CFT). Grupul PPE solicită ca viitoarea ACSB să ofere asistență autorităților naționale de supraveghere pentru a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră și schimbul de date, făcându-le astfel mai eficace, și să supravegheze unele dintre cele mai riscante entități obligate din sectorul financiar transfrontalier. În plus, Uniunea trebuie să asigure aplicarea deplină a normelor UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în cazul criptomonedelor, pentru a preveni posibila utilizare a acestora în spălarea banilor sau finanțarea terorismului. Utilizarea criptomonedelor de către rețelele de criminalitate organizată a devenit un domeniu din ce în ce mai îngrijorător din cauza absenței unui cadru de reglementare comun și a nivelului de anonimitate oferit de aceste produse. Deși tehnologia blockchain (lanțul de blocuri) permite deja o bună trasabilitate a tranzacțiilor, trebuie să acordăm o atenție deosebită tehnologiilor care vizează ascunderea surselor fondurilor, precum și intermediarilor care se află la intersecția dintre criptomonede și sistemul financiar obișnuit.

Utilizarea criptomonedelor nu este o problemă izolată în Europa. Ca atare, Grupul PPE consideră că UE ar trebui să inițieze și să conducă discuțiile în vederea creării unui cadru internațional comun cu țări care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi SUA, Australia și Regatul Unit, pentru a combate utilizarea criptomonedelor în scopuri ilegale.

Frauda fiscală este un domeniu în care prejudiciul cauzat de criminalitatea organizată este deosebit de important. Curtea de Conturi Europeană a scos în evidență deficiențele din legislația privind controalele vamale și aplicarea acesteia, care au ca rezultat un nivel insuficient de armonizare, evaluare a riscurilor și schimburi de informații în Uniune. Acest lucru permite criminalității organizate să fraudeze veniturile Uniunii și ale statelor sale membre.

O altă componentă majoră a fraudei în materie de venituri este frauda în materie de taxă pe valoarea adăugată (TVA). În 2019, nivelul deficitului de încasare a TVA a fost estimat la 134 de miliarde EUR. Frauda în domeniul TVA, cum ar fi frauda de tip „carusel”, are un impact direct asupra bugetului statelor membre, precum și asupra resurselor proprii bazate pe TVA și, prin urmare, asupra structurii veniturilor Uniunii Europene. Grupul PPE reiterează importanța digitalizării și a cooperării consolidate pentru a reduce rapid frauda în materie de TVA și, în special, frauda de tip „carusel”. O mai bună cooperare între autoritățile fiscale, o mai bună disponibilitate a datelor, digitalizarea bazată pe standarde sau legislație comune sunt singurele opțiuni de reducere a costurilor economice legate de pierderile fiscale, care sunt cauzate parțial și de criminalitatea organizată. Grupul PPE anticipează propunerea legislativă a Comisiei de modernizare a sistemului de TVA, inclusiv consolidarea Eurofisc.

Pentru a spori eficacitatea combaterii fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii, Grupul PPE solicită crearea unei baze de date centrale și interoperabile la nivelul Uniunii, în care să fie enumerați toți beneficiarii subvențiilor UE, deoarece acest lucru va îmbunătăți în mod semnificativ identificarea autorilor fraudelor și recuperarea fondurilor de către autoritățile de aplicare a legii.

Sancțiunile pentru participarea la acte de corupție trebuie să fie proporționale cu daunele aduse statului de drept în Uniunea Europeană, descurajând totodată corupția în viitor. Statele membre ar trebui încurajate să majoreze sancțiunile pentru corupție în legislația lor națională.

Potrivit Barometrului mondial al corupției din 2021, 32 % dintre cetățenii UE consideră că corupția a crescut în țara lor. 44 % cred că a rămas neschimbată. În 2017, Comisia Europeană a anunțat că nu va continua Raportul anticorupție al UE, explicând că primul (și singurul) raport din 2014 a oferit baza necesară activității viitoare. Cu toate acestea, având în vedere că corupția pare să se agravat în Uniunea Europeană începând din 2014 și că încă nu există cadre juridice armonizate la nivelul Uniunii privind combaterea corupției, Grupul PPE este în favoarea reintroducerii Raportului anticorupție al UE. Este esențial să fie mai bine armonizat cadrul juridic al UE pentru a combate corupția la toate nivelurile societății din Uniune. În acest sens, Grupul PPE solicită de urgență Comisiei să evalueze măsurile actuale și, dacă este necesar, să propună noi acte legislative.

Viitorul rol al agențiilor și organismelor UE

Europol este una dintre cele mai importante agenții ale Uniunii Europene implicate în prevenirea și combaterea criminalității organizate și reacția la aceasta. Reforma în curs a mandatului agenției va întări și mai mult capacitatea acesteia de a sprijini statele membre în combaterea criminalității organizate transfrontaliere, în special permițând Europol să sprijine statele membre în identificarea persoanelor care au legătură cu grupurile infracționale organizate cu grad ridicat de risc și stabilind norme clare pentru prelucrarea seturilor mari de date. Grupul PPE consideră, de asemenea, că agenției ar trebui să i se acorde un rol operațional extins și să devină o forță de poliție operațională. Acest lucru va necesita o modificare a tratatelor, dar va fi esențial să existe o agenție operațională care să poată iniția anchete privind criminalitatea organizată transfrontalieră care reprezintă o amenințare gravă la adresa securității interne a Uniunii și să poată sprijini în mod eficient statele membre în anchetele lor privind criminalitatea organizată. Este fundamental ca Europol să dispună de resurse umane și financiare suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile actuale și viitoare.

La fel de importantă este consolidarea Eurojust pentru a facilita cercetarea și urmărirea penală a rețelelor de criminalitate organizată. Vizarea capilor unor astfel de rețele infracționale în vederea dezmembrării lor va necesita resurse sporite și o cooperare transfrontalieră mai strânsă.

Agenția UE pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) joacă un rol important în a oferi ofițerilor de poliție expertiza și competențele necesare pentru a face față provocărilor în continuă evoluție generate de criminalitatea organizată. Prin urmare, Grupul PPE solicită autorităților de aplicare a legii din întreaga Uniune să utilizeze cursurile de formare oferite de agenție.

Atât Parchetul European (EPPO), cât și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) au roluri esențiale în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE, inclusiv a fraudei, a corupției și a utilizării abuzive a fondurilor UE. În acest sens, Grupul PPE încurajează toate statele membre să participe la EPPO. 

Grupul PPE salută intenția Comisiei de a consolida mandatul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) astfel încât agenția să poată juca un rol mai important în identificarea și abordarea provocărilor actuale și viitoare legate de drogurile ilicite în UE.

Consolidarea acestor agenții existente și asigurarea sprijinului lor operațional pentru statele membre vor fi esențiale în combaterea comună a criminalității organizate în Uniune. În acest sens, Grupul PPE invită Comisia să asigure punerea în aplicare deplină a regulamentelor relevante și o revizuire periodică a funcționării agențiilor și a cooperării statelor membre și, după caz, să prezinte propuneri pentru a garanta o cooperare funcțională între agențiile judiciare și de aplicare a legii. În plus, este esențial ca agențiile să dispună de resurse umane și financiare adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile.

Operațiunea Sentinel este o operațiune condusă de Europol menită să combată frauda împotriva Fondului de redresare al UE în urma pandemiei de COVID-19 și implică EPPO, Eurojust și OLAF. Grupul PPE sprijină pe deplin operațiunea pentru a se asigura că inițiativa NextGenerationEU ajută cu adevărat statele membre în combaterea efectelor economice și sociale negative ale pandemiei și că fondurile nu ajung pe mâna infractorilor. Ar trebui create operațiuni similare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene.

Modificarea din 2017 a Directivei privind armele de foc a inclus, printre altele, dispoziții menite să abordeze riscul ridicat de transformare a armelor acustice și a altor tipuri de arme cu gloanțe oarbe în arme cu muniție letală. Cu toate acestea, statele membre nu au transpus și nu au pus în aplicare pe deplin Directiva privind armele de foc. Grupul PPE se așteaptă ca Comisia să asigure punerea în aplicare deplină a Directivei privind armele de foc, în special a dispozițiilor referitoare la armele cu gloanțe oarbe. 

Utilizarea datelor

Prelucrarea datelor face parte integrantă din activitatea zilnică a autorităților de aplicare a legii și a sistemului judiciar. Cadrul Prüm s-a dovedit a fi un instrument important în cooperarea transfrontalieră în materie de aplicare a legii, deoarece schimburile automatizate de amprente digitale, de date privind înmatricularea vehiculelor și de date ADN au contribuit la combaterea criminalității organizate. Având în vedere relevanța tot mai mare a imaginilor faciale în criminalistică, Grupul PPE sprijină extinderea cadrului Prüm la imaginile faciale și la alte categorii de date și salută propunerea legislativă prezentată de Comisie în acest sens. Ar trebui încurajate schimburile suplimentare cu privire la categoriile necesare și un dialog mai amplu privind definițiile comune.

Rețelele infracționale s-au dovedit flexibile în a-și adapta modalitatea de funcționare la situațiile în schimbare, în special în contextul pandemiei de COVID-19. Agențiile de aplicare a legii nu au aceeași flexibilitate, deoarece măsurile pe care le iau trebuie să fie în conformitate cu cerințele legale. Cerințele legale pe care se bazează agențiile de aplicare a legii și pe care sunt obligate să le respecte ar trebui să permită flexibilitate pentru a aborda aceste provocări în continuă evoluție, astfel încât agențiile să aibă un avans față de rețelele infracționale. Din acest motiv, Grupul PPE sprijină propunerea Comisiei privind un cod de cooperare polițienească, deoarece va raționaliza instrumentele existente ale UE și va reduce fragmentarea cadrului juridic transfrontalier pentru cooperarea polițienească. Este esențial ca autoritățile de aplicare a legii să dispună de instrumentele de anchetă necesare pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere. În acest sens, Grupul PPE sprijină crearea unui temei juridic pentru căutările de tip „năvod” (dragnet searches) în noul Cod de cooperare polițienească.

Tehnologia recunoașterii faciale și inteligența artificială s-au dezvoltat rapid în ultimii ani și pot oferi instrumente suplimentare pentru ca autoritățile de aplicare a legii să identifice și să monitorizeze infractorii și activitățile infracționale. În acest sens, Grupul PPE salută călduros mandatul consolidat al Europol, care va abilita agenția Uniunii să desfășoare proiecte de cercetare și inovare cu scopul de a contribui la dezvoltarea algoritmilor și a instrumentelor specifice pentru asigurarea respectării legii. Este important să se întărească capacitățile de inovare ale Uniunii la toate nivelurile, deoarece acest lucru va reduce dependența noastră de programele informatice dezvoltate în țări terțe și va asigura conformitatea cu standardele noastre juridice ridicate. Utilizarea tehnologiilor digitale a extins capacitatea infractorilor de
a-și desfășura activitățile, oferind un grad sporit de anonimat și îngreunând munca autorităților de aplicare a legii de a le detecta. Grupul PPE consideră că utilizarea instrumentelor tehnologice de ultimă generație, inclusiv a activităților polițienești predictive, ar trebui să fie posibile în prevenirea și combaterea criminalității organizate, sub rezerva unor garanții adecvate pentru a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Atunci când toate investigațiile privind criminalitatea organizată implică date, este esențial să se asigure accesul direct al autorităților competente la datele respective. Având în vedere caracterul transfrontalier al internetului, datele relevante sunt adesea stocate într-o jurisdicție diferită de cea în care a fost săvârșită infracțiunea sau în care se află autorul infracțiunii. Tratatele de asistență judiciară reciprocă și ordinul european de anchetă nu mai răspund nevoilor autorităților de aplicare a legii în ceea ce privește accesul la date, deoarece procedurile sunt lungi, iar datele relevante sunt adesea șterse înainte ca o cerere de păstrare sau difuzare a datelor să parvină furnizorului. Prin urmare, Grupul PPE solicită încheierea rapidă a negocierilor de lungă durată cu privire la pachetul privind probele electronice, care va oferi autorităților de aplicare a legii și sistemului judiciar instrumente pentru a obține mult mai rapid date relevante legate de o infracțiune. Luăm act de discuțiile din cadrul Consiliului cu privire la calea de urmat în ceea ce privește păstrarea datelor și îndemnăm Comisia să prezinte propuneri pentru posibile soluții care să răspundă nevoilor autorităților de aplicare a legii și ale sistemului judiciar, respectând în același timp jurisprudența CJUE în această materie.

O altă problemă care trebuie soluționată este exploatarea extinsă a tehnologiilor de protecție a vieții private, cum ar fi criptarea de la un capăt la altul și „rutarea în cercuri concentrice”, de către grupurile infracționale organizate pentru a-și ascunde infracțiunile și pentru a-și ascunde identitatea online. Grupul PPE sprijină măsurile de consolidare a securității cibernetice și de protecție a vieții private și a datelor online. În același timp, considerăm că trebuie stabilit „principiul egalității armelor” și, prin urmare, solicităm Comisiei să evalueze dacă ar putea fi găsită o soluție de reglementare care să permită un acces legal și țintit al autorităților de aplicare a legii la datele necesare, cu respectarea drepturilor fundamentale. În plus, Grupul PPE îndeamnă statele membre să pună la dispoziția autorităților lor competente echipamente suficiente, inclusiv instrumente tehnologice, expertiză și formare pentru a-și îndeplini sarcinile și pentru a obține acces legitim la informații criptate legate de criminalitatea organizată. În ceea ce privește formarea, autoritățile de aplicare a legii ar trebui, de asemenea, să se bazeze pe expertiza CEPOL.  

Rețele infracționale cu grad ridicat de risc

O problemă din ce în ce mai răspândită cu care se confruntă multe state membre este reprezentată de rețelele infracționale cu grad ridicat de risc, în special organizațiile de tip mafiot, etnice și familiale și alte rețele structurate, care se fac responsabile de corupție, acte de violență, trafic de droguri, persoane și arme și spălare de bani. Multe dintre aceste rețele creează, de asemenea, sisteme juridice paralele și coduri de onoare, care limitează drepturile și libertățile altora, în special ale fetelor și femeilor.

Europol a raportat, de asemenea, despre activitățile rețelelor infracționale cu grad ridicat de risc în traficul și exploatarea copiilor. Majoritatea cazurilor raportate au provenit din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, România și Slovacia. Grupul PPE deplânge utilizarea copiilor pentru activități infracționale transfrontaliere și invită statele membre să își consolideze serviciile de protecție a copilului pentru a preveni și a detecta recrutarea și exploatarea minorilor de către rețele infracționale, inclusiv clanurile familiale, pentru cerșit, criminalitate, abuz sexual sau căsătorii fictive. Este în continuare esențial să se identifice cât mai curând posibil victimele recrutate ale rețelelor infracționale. Viitoarea posibilitate ca Europol să facă schimb direct de informații cu părțile private pentru a combate diseminarea materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor reprezintă un pas important în această privință. În plus, autoritățile relevante din statele membre trebuie să coopereze îndeaproape pentru a contracara modul de funcționare al clanurilor familiale, care folosesc răspândirea geografică a rețelei lor în mai multe state membre sau chiar în afara UE pentru a roti minorii în scopul facilitării criminalității și al disimulării identității acestora.

În acest sens, Grupul PPE mai este de părere că lipsa unor acțiuni decisive în ceea ce privește practicile de cerșit forțat contribuie la menținerea fluxurilor de profit ale rețelelor infracționale și amplifică fenomenul exploatării persoanelor vulnerabile și a copiilor. Prin urmare, Grupul PPE solicită Comisiei să prezinte măsuri comune pentru a pune capăt cerșitului forțat în Uniune.

Grupul PPE salută decizia Consiliului de a face din rețelele infracționale cu grad ridicat de risc o prioritate a ciclului de politici ale UE privind criminalitatea internațională organizată și gravă/EMPACT pentru perioada 2022-2025, deoarece acest lucru va îmbunătăți și va consolida cooperarea dintre autoritățile competente din statele membre, instituțiile și agențiile Uniunii, precum și din țările terțe, în combaterea infractorilor cu grad ridicat de risc. În plus față de sprijinul acordat de Europol pentru anchetele statelor membre, ar trebui creată o unitate specială în cadrul Europol, cu un accent special pe rețelele infracționale cu grad ridicat de risc, pentru a colecta cunoștințe și experiență despre modul de identificare și combatere a acestor tipuri de rețele.

În plus, Grupul PPE salută faptul că infracțiunile împotriva mediului reprezintă, de asemenea, o prioritate în cadrul ciclului de politici ale UE/EMPACT pentru perioada 2022-2025, deoarece multe rețele infracționale sunt, de asemenea, implicate în aruncarea deșeurilor chimice provenite din producția de droguri sintetice și din traficul ilegal de deșeuri și de specii și plante pe cale de dispariție. În acest sens, Grupul PPE solicită o vigilență sporită și eforturi mai mari împotriva infracțiunilor ecologice. 

Criminalitatea organizată contra patrimoniului stârnește un sentiment de nesiguranță în rândul cetățenilor obișnuiți ai Uniunii. Un studiu solicitat de Parlamentul European subliniază necesitatea unei abordări cuprinzătoare în rândul statelor membre, „capabilă să reducă oportunitățile infracționale și să prevină și să controleze infracțiunile”. În acest sens, Grupul PPE încurajează luarea mai multor măsuri la nivelul Uniunii, de exemplu, prin crearea unor baze de date comune privind bunurile de mare valoare, cum ar fi vehiculele sau motoarele de ambarcațiuni, permițând autorităților de aplicare a legii și autorităților vamale din statele membre să identifice bunurile furate. La rândul său, acest lucru va conduce la mai multe urmăriri penale și va spori sentimentul de securitate în rândul cetățenilor. 

Comisia Europeană a identificat armele de foc ca fiind „forța vitală a criminalității organizate în Europa”. Modificarea din 2017 a Directivei privind armele de foc a inclus, printre altele, dispoziții menite să abordeze riscul ridicat de transformare a armelor acustice și a altor tipuri de arme cu gloanțe oarbe în arme cu muniție letală. Cu toate acestea, statele membre nu au transpus și nu au pus în aplicare pe deplin Directiva privind armele de foc. Grupul PPE se așteaptă ca Comisia să asigure punerea în aplicare deplină a Directivei privind armele de foc, în special a dispozițiilor referitoare la armele cu gloanțe oarbe. În plus, Grupul PPE salută și sprijină măsurile prezentate în Planul de acțiune al Comisiei privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025.

Controlul eficace asupra frontierelor

Armele, drogurile, alte bunuri ilegale și persoanele, inclusiv copiii, sunt introduse ilegal în mod regulat în UE și constituie principalul venit al rețelelor infracționale. Un control mai eficace la frontierele externe ale UE, inclusiv verificări sistematice prin consultarea sistemelor de informații relevante, în special Sistemul de intrare/ieșire și Eurodac, este esențial pentru detectarea și prevenirea introducerii ilegale de migranți și, prin urmare, pentru slăbirea substanțială a rețelelor infracționale. În acest sens, este necesară o mai bună cooperare în materie de informații între statele membre, țările terțe și agențiile UE pentru a preveni și a combate în mod eficient contrabanda și traficul de persoane, inclusiv în cadrul forumurilor informale de schimb de informații.

Grupul PPE salută reformarea Codului frontierelor Schengen, prezentată de Comisie la 14 decembrie 2021. Grupul PPE va depune eforturi pentru un Cod al frontierelor Schengen consolidat, care să împiedice în mod eficace intrarea resortisanților țărilor terțe care reprezintă o amenințare gravă la adresa securității interne sau a ordinii publice a Uniunii Europene. 

Grupul PPE salută intenția Comisiei de a actualiza Directiva 2004/82/CE în ceea ce privește informațiile prealabile referitoare la pasageri, deoarece aceasta este un instrument important în lupta împotriva introducerii ilegale de persoane și a traficului de persoane și încurajează acordarea unei atenții deosebite introducerii ilegale și traficului de minori neînsoțiți.  Curtea de Conturi a identificat recent deficiențe la nivelul contribuțiilor statelor membre, în special în ceea ce privește schimbul de date și de informații, care afectează operațiunile Agenției Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) de securizare a frontierelor externe ale UE. Aceste deficiențe trebuie remediate, astfel încât agenția să poată fi mai eficientă în îndeplinirea sarcinilor sale. Frontex este o agenție esențială a UE și trebuie consolidată în continuare, în special în ceea ce privește personalul, pentru a face față presiunii tot mai mari de-a lungul frontierelor externe. În acest sens, Grupul PPE sprijină pe deplin crearea, până în 2027, a corpului permanent, care cuprinde 10 000 de persoane. Având în vedere responsabilitatea și cerințele tot mai mari ale agenției într-un context geopolitic din ce în ce mai complex, Comisia ar trebui să ofere orientări care să abordeze aceste probleme în continuă evoluție, sprijinind agenții care lucrează în numele nostru.

Va fi esențial să se îmbunătățească cooperarea transfrontalieră la controalele la frontieră și în combaterea rețelelor de trafic și de introducere ilegală de migranți. Cooperarea în materie de anchete, identificare și urmărire penală trebuie îmbunătățită atât în cadrul UE, cât și cu țările terțe, cu scopul de a viza capii rețelelor și de a impune sancțiuni, care, la rândul lor, au rolul de a descuraja noi recrutări în rețelele infracționale. În acest sens, Grupul PPE salută Strategia UE a Comisiei privind combaterea traficului de persoane (2021-2025) și invită statele membre să își intensifice eforturile de combatere a infracțiunilor de trafic de persoane și a de introducere ilegală de migranți. 

Libertatea de circulație este unul dintre drepturile fundamentale acordate cetățenilor Uniunii și una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene. Protejarea libertății de circulație înseamnă limitarea acesteia în cazul persoanelor care o folosesc în mod abuziv. Ar trebui să fie mai ușor pentru un stat membru să expulzeze și să interzică reintrarea unui cetățean al UE găsit vinovat de săvârșirea de infracțiuni pe teritoriul statului membru respectiv. Acest lucru necesită o modificare a tratatului, dar este necesar să se prevină utilizarea abuzivă a libertății de circulație de către infractori. În plus, cetățenii UE condamnați pentru o infracțiune într-un stat membru ar trebui, ca regulă generală, să execute pedeapsa cu închisoarea în țara lor de cetățenie. Acest lucru necesită o actualizare a Deciziei-cadru 2008/909/JHA a Consiliului UE.

Rețelele de criminalitate organizată utilizează frecvent documente de călătorie falsificate sau modificate, inclusiv pașapoarte, cărți de identitate naționale, vize Schengen și permise de ședere pentru a introduce ilegal persoane în Uniunea Europeană. Normele UE adoptate în 2019 pentru a armoniza și mai mult cărțile de identitate și documentele de ședere eliberate de statele membre și pentru a spori securitatea acestora vor contribui la combaterea fraudării documentelor. În plus, instituirea registrului comun de date de identitate și a detectorului de identități multiple va consolida în mod semnificativ capacitățile poliției și ale polițiștilor de frontieră de a identifica resortisanții țărilor terțe și de a descoperi fraudele. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a descuraja în mod eficace fraudarea documentelor. Statele membre trebuie să pună la dispoziția autorităților lor competente resurse suficiente pentru a identifica, a preveni și a urmări penal fraudele de identitate și de documente. În plus, statele membre ar trebui să se asigure că legislația lor națională prevede sancțiuni adecvate, atât pentru falsificarea și contrafacerea documentelor de identitate, cât și pentru utilizarea acestora. Noile sisteme de informații europene și interoperabilitatea acestora, precum și revizuirea bazelor de date existente ale UE ar trebui să fie operaționale până în 2023. Grupul PPE subliniază, în special, importanța finalizării revizuirii bazei de date EURODAC cât mai curând posibil.

Dincolo de acțiunile împotriva documentelor falsificate și a intrării ilegale pe teritoriul Uniunii, Grupul PPE își reiterează apelul de a se pune capăt așa-numitelor „vize de aur” și „dobândirii cetățeniei în schimbul investițiilor”, care sunt încă folosite de multe state membre, deoarece acestea sunt frecvent utilizate de grupuri infracționale organizate din afara UE pentru a facilita spălarea de bani, corupția și evaziunea fiscală.

Îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și cu țările terțe

Cooperarea transfrontalieră dintre agențiile de aplicare a legii din statele membre s-a dovedit a fi de neprețuit în timpul pandemiei de COVID-19. Pentru a promova o cooperare mai strânsă și pentru a sprijini ofițerii participanți în angajamentul lor, programul de schimb inspirat de Erasmus pentru ofițerii de poliție gestionat de CEPOL ar trebui promovat și extins în continuare. Din exemplele de cooperare deja existentă între anumite state membre s-ar putea desprinde învățăminte care pot fi folosite pentru noi forme de cooperare. Pentru a demonstra valoarea adăugată europeană, ar trebui creată o legitimație operațională comună.

Succesele operațiunii Trojan Shield și succesul anchetelor comune ale poliției olandeze și franceze sprijinite de Europol și Eurojust – care au implicat interceptarea comunicațiilor dintr-o rețea de telefonie criptată utilizată pe scară largă de rețelele infracționale („Encrochat”) – evidențiază importanța continuării cooperării polițienești și judiciare strânse între statele membre și cu partenerii internaționali și, în urma retragerii sale din UE, cu Regatul Unit.
Schimburile de date și de informații relevante între autoritățile competente din statele membre și țările terțe relevante reprezintă o condiție prealabilă pentru o cooperare eficace în ceea ce privește prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a criminalității organizate transfrontaliere.  În acest sens, Grupul PPE deplânge faptul că cooperarea operațională dintre agențiile relevante ale Uniunii, precum și dintre autoritățile naționale competente și țările terțe a fost îngreunată în ultimii ani. Acest lucru a fost cauzat de faptul că normele și principiile definite în legislația aplicabilă a Uniunii privind protecția datelor și în jurisprudența Curții de Justiție a UE au îngreunat încheierea de către Uniune a unor acorduri internaționale cu țări terțe în acest domeniu.

 UE trebuie să dispună de o legislație privind protecția datelor care să țină seama totodată de nevoia acută de cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-și proteja cetățenii și securitatea internă. Este esențial ca Europol să continue schimbul de date cu caracter personal cu țări terțe în ceea ce privește criminalitatea organizată.

Prin urmare, Grupul PPE salută adoptarea, în iunie 2021, a primei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în temeiul Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii în ceea ce privește Regatul Unit, deoarece aceasta permite continuarea transferurilor de date cu caracter personal pentru combaterea criminalității organizate. Luăm act de negocierile avansate pentru un acord internațional, care va permite Europol să facă schimb de date cu caracter personal cu Noua Zeelandă. În același timp, regretăm faptul că, în ultimii trei ani, s-au înregistrat foarte puține progrese sau nu s-au înregistrat progrese în negocierile pentru acorduri similare cu opt țări MENA, în special Israel.

În unele state membre, cum ar fi Țările de Jos și Suedia, s-a înregistrat o creștere a ratei omuciderilor, în special din cauza creșterii numărului de omucideri cu arme de foc. Armele de foc ilicite sunt, în principal, introduse ilegal din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova către Uniunea Europeană. Pentru a întrerupe acest ciclu, este esențial să se consolideze capacitățile operaționale ale agențiilor relevante din aceste țări terțe și să se îmbunătățească cooperarea și schimbul de informații.

După cum s-a indicat, majoritatea membrilor rețelelor infracționale care își desfășoară activitatea în interiorul Uniunii provin din Balcanii de Vest, Europa de Est sau Africa de Nord. Țările terțe care fac parte din Parteneriatul estic sau care au statut de țări candidate la aderarea la UE trebuie să își intensifice eforturile de combatere a rețelelor infracționale și a recrutării. La rândul său, UE ar trebui să sprijine țările terțe în acțiunile lor de combatere a rețelelor de criminalitate organizată, pe baza principiului „mai mult pentru mai mult”.

Traficul de persoane este o infracțiune cu un puternic caracter internațional și transfrontalier, creând dificultăți în ceea ce privește detectarea, investigarea, strângerea probelor, jurisdicția, extrădarea și asistența juridică reciprocă. Prin urmare, Grupul PPE invită statele membre să intensifice cooperarea între ele, precum și cu agențiile UE, în special cu Europol și Eurojust. În acest sens, Grupul PPE prevede un cadru juridic comun pentru transferul eficient al procedurilor penale între statele membre, prevăzut pentru a doua jumătate a anului 2022. În plus, Grupul PPE subliniază că cooperarea și colaborarea strânsă cu țările terțe sunt esențiale pentru prevenirea traficului de persoane, pentru dezmembrarea rețelelor de trafic de persoane și de introducere ilegală de migranți, precum și pentru urmărirea penală a celor responsabili. Grupul PPE va urmări îndeaproape punerea în aplicare deplină a instrumentului IVCDCI – Europa globală.

CONCLUZII

Securitatea națională este responsabilitatea principală a statelor membre, dar amenințările la adresa UE reprezentate de criminalitatea organizată necesită un răspuns european comun. Activitățile rețelelor infracționale transfrontaliere reprezintă o amenințare gravă la adresa securității interne a Uniunii Europene.

O măsură esențială de combatere a criminalității organizate este eradicarea modelelor de afaceri ale rețelelor infracționale și asigurarea faptului că criminalitatea nu aduce beneficii niciodată. Aceasta va necesita o abordare cuprinzătoare pentru „urmărirea banilor” pentru a îngheța și confisca activele și a viza capii acestor rețele. În plus, Uniunea trebuie să își intensifice lupta împotriva corupției, deoarece aceasta reprezintă o amenințare reală la adresa statului de drept și a democrației în Uniunea Europeană.

Agențiile și organismele existente, cum ar fi Europol, Eurojust, EPPO și OLAF, au un rol central în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și în sprijinirea statelor membre în investigațiile și urmăririle penale desfășurate. Este esențial să se asigure că agențiile și organismele dispun de finanțare adecvată, de resurse umane și de cadre legislative pentru a-și îndeplini în mod eficace sarcinile.

Pe lângă instrumentele operaționale și cooperarea transfrontalieră pentru autoritățile de aplicare a legii din statele membre, Uniunea Europeană are nevoie de o forță de poliție reală, operațională și funcțională, care să completeze activitatea statelor membre. Trebuie să funcționeze legile și reglementările necesare pentru combaterea criminalității organizate.

Una dintre cele mai importante sarcini ale UE este de a proteja securitatea și siguranța cetățenilor săi. Grupul PPE este singura forță politică care poate oferi o politică cuprinzătoare de combatere a criminalității organizate. Obiectivul nostru este de a ne asigura că cetățenii Uniunii Europene sunt protejați de amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată și rețelele infracționale.