Poziția Grupului PPE cu privire la Legea serviciilor digitale (DSA)

(A) Armonizarea normelor existente privind eliminarea conținutului ilegal: menținerea conceptului general care stă la baza articolului 13/14 din Directiva privind comerțul electronic, precum și a procedurilor actuale de notificare și acțiune (notificare și notificare, notificare și retragere, notificare și suspendare) ca o cerință de bază pentru toate platformele care furnizează servicii pe piața unică digitală europeană. Armonizarea acestor norme în întreaga Europă pe cât posibil și concentrarea pe definiții clare și proceduri eficiente. Cu toate acestea, DSA ar trebui să meargă și mai departe: măsurile proactive proporționale (de exemplu, instrumente automate, politici de recidivă, utilizarea de indicatori de încredere, transmiterea de notificări în masă, gestionarea identității) pentru platforme sunt necesare atunci când conținutul ilegal devine sistemic, când caracterul ilegal al conținutului a fost deja stabilit (fie printr-o notificare motivată, fie printr-o decizie judecătorească) sau când tipul de conținut și natura sa ilegală sunt de așa natură încât nu este necesară contextualizarea. Cu toate acestea, implementarea unor astfel de măsuri ar trebui să fie însoțită de garanții adecvate pentru a se asigura că practicile de moderare a conținutului sunt proporționale. În special, în cazurile de incitare la terorism, de discursuri ilegale de incitare la ură sau de materiale privind abuzurile sexuale asupra copiilor, precum și de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, avem nevoie de o abordare puternică și coordonată la nivelul UE pentru a ne asigura că furnizorii de servicii iau măsuri eficiente pentru a elimina conținutul ilegal din serviciile lor și pentru a garanta că acest conținut rămâne inaccesibil după ce a fost eliminat.

(B) Conținut dăunător: obligațiile legale de retragere ar trebui să se refere numai la conținutul ilegal, care este orice conținut care nu respectă dreptul Uniunii sau dreptul unui stat membru. În ciuda acestui fapt, conținutul legal, dar dăunător, cum ar fi dezinformarea și dezinformarea cu privire la cauzele sau remediile COVID-19, rămâne o problemă gravă. Prin urmare, conținutul dăunător merită o abordare (co)normativă specifică în afara ASD, pentru a separa în mod clar procedurile de abordare a conținutului dăunător sau ilegal.

(C) Legislație orizont ală: pentru o claritate și o coeziune maxime, ASD ar trebui să fie un cadru orizontal care să fie completat de legislația sectorială specifică existentă și viitoare, cum ar fi lex specialis (cum ar fi drepturile de autor, TCO, AVMSD, GDPR etc.). Legiuitorul trebuie să evite coliziunea dispozițiilor și să raționalizeze definițiile din DSA și din legislațiile sectoriale specifice respective, recunoscând nu numai principiile generale din dispozițiile orizontale, ci și efectul cerințelor specifice din legislația soră, evitând astfel orice consecințe neintenționate.

(D) Condiții de concurență echitabile: recunoaște că nu există nimic ilegal sau anticoncurențial în construirea unei afaceri de succes, ceea ce reprezintă multe platforme mari. Cu toate acestea, consideră că este necesar să se facă o diferențiere suplimentară între platforme (în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere juridic), deoarece unele dintre acestea au dezvoltat o putere de piață excesivă în ultimele decenii și abuzează de aceasta. Prin urmare, acestea nu ar trebui să fie supuse acelorași reguli ca și furnizorii mici. În cazul în care se demonstrează că bunăstarea consumatorilor este erodată și că inovația este înăbușită de "platformele de tip gatekeeper" și în cazul în care se demonstrează că există un potențial de creștere a concurenței pe piețele digitale, că aceste piețe nu sunt contestabile și că inovația este înăbușită de platformele mari, atunci vor fi necesare măsuri proporționale. Pe lângă obiectivul de a proteja start-up-urile și IMM-urile europene, trebuie să luăm în considerare - printre altele - dimensiunea sau amploarea platformei, deoarece acest lucru influențează capacitatea acesteia de a aplica măsuri proactive împotriva conținutului online ilegal.

(E) Platforme active/pasive: revizuirea clasificării comportamentului "activ" sau "pasiv" prin încorporarea celor mai recente hotărâri ale CJCE și prin raționalizarea DSA cu Directiva privind drepturile de autor. DSA ar trebui, de asemenea, să analizeze dacă aceste tipuri de platforme, fie că sunt de tip hosting sau caching, mai sunt relevante, deoarece rolul jucat de platforme în prezent a devenit mult mai complex. DSA ar trebui să analizeze scopul tipului de platformă și să ofere definiții, roluri și responsabilități adecvate în acest context.

(F) Domeniul de aplicare: extinderea domeniului de aplicare teritorial al ASD pentru a acoperi și activitățile societăților și ale furnizorilor de servicii stabiliți în țări terțe, atât timp cât aceștia își oferă serviciile și pe piața unică digitală. Obligați acești furnizori din țări terțe să desemneze un reprezentant legal pentru interesele consumatorilor în UE, după modelul GDPR. În cazul în care o platformă importă produse în UE, aceasta trebuie să respecte întotdeauna legislația UE privind siguranța produselor, protecția mediului și a consumatorilor, etichetarea sau proprietatea intelectuală, toate acestea în conformitate cu "stilul nostru de viață european". Pentru a permite mai bine companiilor europene să concureze, să inoveze și să se extindă, este esențial să nu le împovărăm cu o administrare și o reglementare disproporționate. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM-urile care au marje mici și care au fost deja foarte puternic afectate de punerea în aplicare a GDPR.

(G) Monitorizarea generală: păstrați interdicția de a impune o obligație generală de monitorizare (articolul 15 din Directiva privind comerțul electronic). În combinație cu noile măsuri obligatorii de transparență, platformelor ar trebui, totuși, să li se permită și chiar să fie încurajate să utilizeze în mod voluntar instrumente automatizate pentru a detecta conținutul vădit ilegal (de exemplu, prin clarificarea juridică a faptului că platformele nu sunt răspunzătoare dacă utilizează măsuri automatizate). ASD ar putea explora posibilitatea unei scutiri de răspundere pentru platforme în legătură cu activitatea lor în domeniul luptei împotriva conținutului ilegal (ținând seama, de asemenea, de principiul bunului samaritean din SUA).

(H) Supravegherea: să se urmărească o armonizare europeană completă a obligațiilor juridice privind procedurile, garanțiile procedurale, moderarea și transparența, inclusiv responsabilități juridice clare și o aplicare transfrontalieră eficientă a acestor responsabilități la nivelul UE. Întrucât nu toate statele membre sunt echipate în mod adecvat - atât în ceea ce privește instrumentele, cât și expertiza - pentru a pune în aplicare toate obligațiile, Comisia Europeană joacă un rol important în supravegherea, coordonarea și sprijinirea organismelor naționale de aplicare a legii, pentru a se asigura că nicio sarcină disproporționată nu cade pe umerii organismului de reglementare al unui singur stat membru sau al unui număr mic de state membre. Grupul PPE nu pledează pentru o nouă agenție dacă această armonizare se poate realiza prin intermediul unei rețele de organisme naționale de aplicare a legii, similară cu ECN (Rețeaua europeană a concurenței). Obligațiile de transparență trebuie să includă utilizarea și codurile sursă care stau la baza proceselor algoritmice care tratează conținutul. Respectarea acestor cerințe suplimentare de transparență și explicabilitate nu va fi auditată de către companiile private, ci va intra în competența autorităților de supraveghere a pieței.

(I) Public itatea direcționată: publicitatea direcționată este reglementată în temeiul GDPR/ePrivacy/P2B. Unele limitări suplimentare în cadrul ASD pot fi luate în considerare atunci când contextul este dăunător pentru democrația noastră și dacă nu este încă reglementat de altă legislație. Consideră că, ca principiu general, publicitatea direcționată poate avea un impact economic și societal pozitiv și subliniază faptul că legislația existentă trebuie să fie aplicată pe deplin și în mod corespunzător pentru a asigura respectarea vieții private a utilizatorilor. O interdicție a publicității direcționate nu este susținută de Grupul PPE.

(J) Răspunderea platformelor/mediilor/utilizatorilor: utilizarea tehnologiei moderne pentru a identifica, mai eficient, cum și de către cine a fost publicat conținutul ilegal, eficientizând astfel responsabilitatea platformei. Grupul PPE susține cu fermitate dreptul de a fi anonim pe internet (așa cum este recunoscut de GDPR), dar, în același timp, respinge ideea de a fi neidentificabil online (= ceea ce este ilegal offline, este ilegal și online). Pentru a se asigura că, în timp ce își păstrează anonimatul, toată lumea este identificabilă digital atunci când acest lucru este necesar, ar trebui creată o identitate digitală europeană protejată, folosind, de exemplu, tehnologia lanțului de blocuri. Nivelul de responsabilitate al platformelor ar trebui să fie adaptat la gradul de identificabilitate al utilizatorilor. Responsabilitatea platformelor pentru conținutul mediilor pe care le găzduiesc este redusă atunci când mediile (și, prin urmare, și conținutul acestora) sunt deja reglementate de statele membre. Ca un compromis, Grupul PPE ar putea accepta ca DSA sau un alt act legislativ viitor, cum ar fi eIDAS-update, care face obligatoriu un sistem european de identitate digitală pentru anumite platforme (de exemplu, vânzarea de bunuri fizice, servicii de e-guvernare).

(K) Ordinea judiciară: stabilirea unei proceduri clare și eficiente de colaborare cu autoritățile de aplicare a legii și cu autoritățile judiciare, asigurându-se că conținutul ilegal nu este doar retras, ci și urmărit de către autoritățile de aplicare a legii și că responsabilitățile platformelor sunt însoțite de măsuri de aplicare eficiente.

(L) Obligații de raportare publică: să se solicite platformelor și autorităților naționale competente să raporteze acțiunile lor și să se urmărească astfel o analiză structurată a eliminării și blocării conținutului ilegal la nivelul UE. Aceste obligații ar trebui să fie proporționale și moderate pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate și, în același timp, să excludă microîntreprinderile.

(M) Obligații de transparență: să se solicite intermediarilor digitali (numai în relațiile dintre întreprinderi), inclusiv registratorilor de nume de domenii, furnizorilor de servicii de găzduire web, piețelor și agenților de publicitate online, să instituie sisteme eficiente de verificare a clientelei de tip "Know Your Business Customer Verification". În plus, platformele ar trebui să fie transparente în ceea ce privește politica pe care o adoptă atunci când vine vorba de infractorii recidiviști.