Poziție al Grupului PPE privind reforma PAC

Grupul PPE este și va continua să fie vocea și apărătorul fermierilor europeni și al comunităților noastre rurale. Considerăm că agricultura este un sector strategic. Credem într-o politică agricolă comună multifuncțională, centrată pe fermele familiale din întreaga Europă, care să le permită fermierilor să facă ceea ce fac cel mai bine: să producă alimentele de înaltă calitate pentru care suntem renumiți. Grupul nostru politic este în favoarea unui sector diversificat, competitiv, care să producă alimente sigure, de înaltă calitate, în cantități suficiente, răspunzând în același timp preocupărilor legitime ale societății cu privire la mediu, schimbările climatice și bunăstarea animalelor. Trebuie să răspundem la aceste provocări, împreună cu fermierii noștri, sprijinind modelele de producție sustenabilă și oferind stimulente pentru a contribui la obiectivele în materie de climă, biodiversitate și mediu.

1. Arhitectura verde, bugetul global de mediu

Dezbaterea privind arhitectura verde este de mare interes pentru societate, este urmărită îndeaproape de mass-media și este foarte controversată. De aceea, este foarte important să se găsească un echilibru între cerințele societății, un nivel ridicat de ambiție privind clima și mediul și apărarea intereselor fermierilor. Bugetul global de mediu (BGM) ar putea avea un astfel de efect de echilibrare în această dezbatere.

Fiind o abordare inovatoare, acest concept nu a figurat în voturile comisiei din 2019. Un plan strategic național va oferi un ansamblu coerent, incluzând intervenții și finanțare în cadrul ambilor piloni. Stabilirea, prin intermediul BGM, a unui procent unic pentru planul strategic PAC general dedicat obiectivelor climatice și de mediu este o soluție logică. Statele membre ar putea utiliza BGM pentru a contribui la realizarea obiectivelor climatice și de mediu prevăzute la articolul 6 într-un mod flexibil și adaptat la condițiile și nevoile lor.

BGM reprezintă o șansă de a ajunge la un compromis privind alocarea financiară a măsurilor legate de mediu și climă - un aspect care va juca un rol în evaluarea publică a reformei agricole. Un alt avantaj al BGM este că modul în care pachetul financiar național este distribuit între cei doi piloni (= justiția distributivă) devine irelevant, deoarece fiecare stat membru trebuie să obțină același procent global la ambii piloni.

Următoarele intervenții ar trebui să fie contabilizate în cadrul BGM:

• 5 % zone de interes ecologic obligatorii (pilonul 1);
• programe ecologice (pilonul 1);
• culturi proteice (pilonul 1);
• sectorul apicol și componentele de mediu ale programelor operaționale din celelalte sectoare (pilonul 1);
• măsuri pentru sustenabilitatea agromediului, măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și alte angajamente în materie de gestionare (pilonul 2);
• constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone (pilonul 2);
• dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii (pilonul 2);
• intervenții FEADR de toate tipurile care vizează obiectivele specifice legate de mediu și climă prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (d), (e), (f) și (i) (pilonul 2);
• cheltuieli pentru serviciile de consiliere agricolă care vizează îmbunătățirea performanței în materie de mediu și climă (pilonul 1 și pilonul 2).

Din motive de simplificare, nu ar trebui să se aplice ponderi diferite ale intervențiilor individuale. Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității nu face parte din BGM, cu excepția a 5 % din terenul arabil pentru care sunt obligatorii, în temeiul condiționalității, elementele neproductive sau zonele în care nu se utilizează pesticide și îngrășăminte (fostele zone de interes ecologic).

Suntem în favoarea unei cifre de 30% pentru BGM.

Pentru a evita pericolul de „golire a celui de al 2-lea pilon”, cel puțin 30 % din cheltuielile pilonului 2 trebuie dedicate climei și mediului. Acest lucru ar elimina, de asemenea, necesitatea unei alocări obligatorii în termeni procentuali pentru intervențiile din cadrul primului pilon.

Transferul financiar între cei doi piloni joacă, de asemenea, un rol important. Banii transferați de la pilonul 1 și pilonul 2 sunt în continuare scutiți de obligațiile de cofinanțare.

Alegerea cerințelor care să fie acoperite de condiționalitate va rămâne o problemă politică extrem de controversată. Elemente precum instrumentul pentru sustenabilitatea fermelor în ceea ce privește nutrienții (FAST) sau un procent minim pentru terenurile neproductive care depășesc obligația deja existentă pentru fermieri în temeiul normelor de condiționalitate ar trebui să fie acoperite de programele ecologice.

Sprijinim un obiectiv de 8 % pentru zonele de interes ecologic (elemente neproductive sau zone în care nu se utilizează pesticide și îngrășăminte) la nivelul statelor membre. 5% ar trebui să fie obligatoriu pentru fermieri în general, permițând în același timp flexibilități în temeiul normelor existente privind înverzirea. Restul ar trebui să fie obligatoriu pentru statele membre și să fie realizat prin stimulente.

Statele membre sunt obligate să facă programele ecologice atractive pentru a încuraja o utilizare intensă a acestora de către fermieri. Fondurile neutilizate în acest scop ar trebui să fie redistribuite altor state membre. În cazul în care se decide să nu se utilizeze un buget global de mediu, fondurile nefolosite în programele ecologice pot fi puse la dispoziție pentru măsuri de mediu în cadrul celui de-al doilea pilon.

Cum ar trebui să arate „abordarea de tip meniu” a programelor ecologice?
Pentru a menține și a consolida caracterul comun al PAC, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte un act delegat de instituire a unui catalog de practici al Uniunii care să respecte normele stabilite în actul de bază. Statele membre stabilesc o listă națională a practicilor eligibile pentru programele ecologice, pe baza catalogului Uniunii menționat anterior.

ANEXA III, care stabilește cerințele tehnice care trebuie îndeplinite în temeiul condiționalității (GAEC și SMR), astfel cum au fost adoptate la Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) ar trebui păstrată în substanță. Pentru a menține caracterul comun al politicii agricole europene, statele membre nu ar trebui să aibă posibilitatea de a include cerințe suplimentare în condiționalitate. Cerințele mai stricte ar trebui compensate în cadrul programelor ecologice.

Combinarea programelor ecologice și a condiționalității în cadrul „programelor ecologice consolidate” trebuie promovată în scopul simplificării. Deoarece programele ecologice au un nivel mai ridicat de ambiție, nu este necesară o „dublă verificare” a acestor măsuri în cadrul condiționalității.

2. Dimensiunea socială a PAC

Fondurile UE ar trebui acordate numai beneficiarilor care respectă formele legale de ocupare a forței de muncă. Alte grupuri doresc să includă legislația privind ocuparea forței de muncă în condiționalitate pentru a se asigura că sprijinul PAC nu este plătit fermierilor care angajează lucrători în mod ilegal. Punerea în aplicare a politicii sociale naționale nu este de competența politicii agricole europene; acest aspect este responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Prin urmare, plata fondurilor PAC nu poate fi corelată cu legislația națională în domeniul social sau al muncii. Cu toate acestea, sectorul agricol are, de asemenea, responsabilitatea socială de a pune capăt muncii ilegale, de a respecta standardele legale de muncă și de a proteja lucrătorii sezonieri. Fermierii și întreprinderile agricole care angajează ilegal lucrători nu primesc plăți directe.

3. Clima

Suntem în favoarea utilizării a 40% din PAC pentru măsuri în domeniul climei. Definiția trebuie clarificată. Salutăm, de asemenea, intervențiile pentru sprijinirea protecției și restaurării zonelor umede și turbăriilor.

Susținem cu fermitate ideea încurajării producției și consumului de produse agricole europene care contribuie la un stil de viață sănătos, de exemplu prin îndemnarea statelor membre să utilizeze mai mult cote specifice de TVA pentru fructe și legume, printre alte produse.

4. Rezistența la antimicrobiene

Trebuie să combatem rezistența la antimicrobiene și să facilităm reducerea necesară a utilizării antibioticelor. PAC trebuie să ofere stimulente pentru a sprijini fermierii să atingă acest obiectiv.

Trebuie recompensate acțiunile timpurii.

5. Ajutorul pentru pășuni

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda mai mult ajutor pentru pășuni, fie prin plăți din cadrul primului pilon sau programe atractive în cadrul pilonului 2. Solicităm statelor membre să analizeze această opțiune în conformitate cu obiectivele lor naționale în materie de climă. În orice caz, pășunile permanente nu primesc plăți directe mai mici decât media națională a plăților din cadrul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității . Pășunile contribuie la protejarea biodiversității și la atenuarea schimbărilor climatice.

Ajutorul ar trebui să fie mai puțin birocratic, de exemplu atunci când, din motive de biodiversitate, unele plante coexistă pe pășuni.

6. Legătura cu Strategia „De la fermă la consumator”

Principiile strategiilor „ De la fermă la consumator” și „Biodiversitate ” trebuie evaluate cu atenție. Dacă este posibil, ar trebui evitată sarcina administrativă suplimentară pentru fermieri după aprobarea noii PAC. Este mai util să se îndemne statele membre să definească în mod corespunzător programele ecologice și programele din cadrul pilonului 2 în planurile lor strategice naționale. Cu toate acestea, în cazul în care fermierii se confruntă cu cerințe suplimentare, statele membre trebuie să furnizeze finanțare suplimentară.

7. Plafonare, degresivitate, redistribuire

Pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a fondurilor PAC, Comisia AGRI s-a limitat la două instrumente: reducerea plăților (denumită în continuare „plafonare”) și plata redistributivă. Degresivitatea propusă de Comisie a fost eliminată din text.

Cel puțin 5 % din pachetele de plăți directe ale statelor membre urmează să fie alocate plății redistributive. Trebuie să se aplice un plafon pentru sumele primite peste 100 000 EUR/fermă, după deducerea cheltuielilor pentru programele ecologice, tinerii fermieri și 50% din costurile cu forța de muncă.

Dacă 10 % (adică cu 5 % mai mult decât ceea ce este obligatoriu) din pachetul financiar național este utilizat ca plată redistributivă, un stat membru poate decide împotriva plafonării. Avantajele plății redistributive sunt că este nebirocratică, imposibil de eludat prin „creativitate” juridică, ușor de înțeles și în beneficiul fermelor mai mici.

Susținem poziția AGRI, dar cu o creștere a plății minime obligatorii redistributive la 7 % și la 12 % pentru a nu aplica plafonarea.

8. Fermierii activi

Trebuie să evităm finanțarea modelelor de afaceri în care beneficiarul subvențiilor nu are o legătură specială cu ferma sa, cu excepția veniturilor. Sprijinim textul de compromis la care s-a ajuns la nivelul raportorilor din umbră, care solicită să fie desfășurată cel puțin o activitate agricolă. Solicităm statelor membre, sub supravegherea Comisiei, să prezinte o listă negativă a beneficiarilor de plăți directe care sunt excluși de la primirea plăților directe. În plus, în cazul în care o exploatație care beneficiază de plăți din PAC face parte dintr-o structură mai mare, în principal neagricolă, acest lucru trebuie să fie transparent.

9. Planurile strategice PAC, sistemele de monitorizare și control al performanței

Sprijinim intenția de a simplifica și moderniza PAC în beneficiul economic al fermierilor și de a răspunde așteptărilor cetățenilor prin stabilirea unui concept de program prin intermediul planurilor strategice PAC și prin introducerea unui cadru realist de performanță bazat pe rezultate. Subliniem că astfel de propuneri nu ar trebui să ducă la o renaționalizare parțială a politicii noastre agricole și să pună în pericol credibilitatea financiară a cheltuielilor PAC. Prin urmare, susținem menținerea unor norme comune, a unui set de intervenții și a unor sisteme de control la nivelul UE pentru a evita denaturările și practicile naționale divergente și pentru a asigura egalitatea de tratament între fermieri.