Crizele de migrație nu sunt inevitabile

Când am avertizat în luna ianuarie a acestui an că Europa se îndreaptă ca un somnambul spre o nouă criză a migrației, social-democrații și liberalii ne-au acuzat că alimentăm flacăra populismului. Ei au respins avertismentele noastre și îngrijorările cetățenilor. În loc să caute soluții pentru a opri fluxul neregulamentar de migranți în Europa, ei l-au ignorat.

În timp ce primarii și consilierii locali din toate partidele trag un semnal de alarmă că au ajuns la limita a ceea ce pot face pentru a-i ajuta pe oameni, stânga încetinește reforma legilor privind azilul și migrația în Europa și torpilează încercările de a colabora cu țări din Africa de Nord, precum Tunisia, pentru a reduce numărul de sosiri neregulamentare cu barca. Responsabilitatea politică pentru acest eșec de a proteja frontierele Europei se află direct în tabăra social-democraților și a liberalilor.

Acum, Europa se confruntă din nou cu o criză a migrației, iar tragedia politică este că am văzut-o venind. În decurs de o săptămână, peste 10 000 de migranți au ajuns pe țărmurile Lampedusei, o mică insulă cu aproximativ 6 000 de locuitori, situată la 145 de kilometri în largul coastelor Tunisiei. În câteva ore, această insulă minusculă și-a dublat populația, cu toate consecințele pe care acest lucru le implică pentru migranți, autorități și rezidenți. Este o situație pe care niciun oraș sau municipalitate nu ar considera-o acceptabilă oriunde în Europa.

Fără o abordare europeană, vom trece de la o criză a migrației la alta. Este timpul să acționăm acum.

Ca să o spunem pe șleau, ne aflăm în această situație pentru că președintele Macron și cancelarul Scholz au refuzat să își asume responsabilitatea pentru această problemă europeană. Lampedusa nu este doar o insulă italiană, este o insulă europeană, iar oamenii care ajung acolo nu vor să rămână. Ei vor să meargă în Franța și în Germania, în Suedia și în Olanda. Cum este posibil ca liderii Franței și Germaniei să ignore un fapt simplu: oamenii nu trec în Italia, ci în Europa. În loc să se uite în altă parte și să lase Italia de una singură în această situație, Europa trebuie să ofere soluții împreună.

Guvernul francez se grăbește, totuși, să trimită întăriri la granița italiană pentru a-i ține pe migranții economici în Italia, dar a refuzat până acum, la fel ca și guvernul german, să sprijine acordul cu Tunisia, care ar putea reduce numărul de sosiri neregulamentare. Nu suntem naivi în ceea ce privește cu cine avem de-a face în Tunis, dar nu putem împiedica oamenii să își riște viața traversând Mediterana, fără a construi relații bune cu țările din Africa de Nord. Ne așteptăm ca la următoarea reuniune a miniștrilor de interne să trimită un mesaj fără echivoc de susținere a memorandumului cu Tunisia.

Pentru a înrăutăți situația, singura propunere pe care social-democrații și liberalii o au pentru a recâștiga controlul asupra migrației neregulamentare sunt misiunile de căutare și salvare. Nu suntem împotriva căutării și salvării, dar aceasta nu poate însemna doar că persoanele care sunt salvate sunt aduse automat într-un port european. Avem nevoie de o nouă misiune navală europeană în Mediterana, dar aceasta trebuie să fie capabilă să aducă înapoi migranții pe coasta nord-africană. Este singura modalitate prin care vom rupe modelul de afaceri al bandelor criminale care se îmbogățesc prin introducerea ilegală de persoane în Europa.

Realitatea este, de asemenea, că majoritatea covârșitoare a persoanelor care fac această traversare sunt migranți economici, nu sunt refugiați, care au șanse mici sau deloc de a obține protecție internațională în Europa. Dar traficanții de persoane știu, de asemenea, că politica europeană de returnare nu funcționează. Odată ce ai trecut, procedurile și logistica sunt atât de complicate și costisitoare încât este aproape imposibil să trimiți pe cineva înapoi. În ciuda acestui fapt, stânga din Europa dorește să facă legislația și mai restrictivă decât este deja. În loc să încerce să împrăștie migranții economici în întreaga UE, aceștia ar trebui să fie trimiși înapoi rapid și consecvent.

Europa a primit în ultimii ani mai mulți refugiați ucraineni decât am primit noi vreodată în istoria noastră. Suntem mândri de acest lucru. Susținem dreptul fundamental de azil, care este un principiu definitoriu în relația noastră cu restul lumii. În același timp, amploarea și complexitatea migrației s-au schimbat radical. Cu cât așteptăm mai mult cu o abordare mai realistă și mai puțin idealistă a migrației, cu atât mai mult va submina încrederea cetățenilor în guvern, fie el local, național sau european.

Nu este o fatalitate. Știm ce avem de făcut. Ceea ce avem nevoie este ca Europa să se unească în jurul unei reforme a migrației și azilului care este la îndemână. Suntem mai aproape ca niciodată de a găsi un acord. Peste câțiva ani, oamenii vor privi acest moment ca pe cea mai mare oportunitate ratată din ultimul deceniu sau ca pe primul pas pentru a readuce ordinea în fluxurile de migrație care ajung în Europa.

Pentru a realiza un progres, social-democrații și liberalii trebuie să accepte că este o lume nouă acolo, că, fără o abordare europeană, vom trece de la o criză a migrației la alta, alimentând încet extrema dreaptă și subminând sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană. Timpul de a acționa este acum.