Document de poziție privind Rusia

Rusia este un vecin important. Considerăm că o strategie realistă și responsabilă pentru relațiile UE cu Rusia trebuie să se bazeze pe principiile de drept internațional, pe o descurajare credibilă și pe o abordare bazată pe principii în domeniile de interes comun, cu scopul de a garanta securitatea în vecinătatea UE și o ordine europeană a păcii. Subliniem că este important să se investească mai mult în colaborarea cu societatea civilă rusă și în sprijinirea acesteia, pentru a consolida baza pe termen lung a relațiilor UE-Rusia. Sancțiunile sunt necesare ca o reacție de principiu față de orice încălcare flagrantă a frontierelor recunoscute pe plan internațional și a suveranității statelor. Ele s-au dovedit a fi un mijloc eficace de descurajare a continuării agresiunii ruse în Ucraina. Insistăm asupra faptului că UE ar trebui să fie pregătită să aibă în vedere adoptarea de noi sancțiuni, inclusiv sancțiuni specifice cu caracter personal, date fiind acțiunile continue ale Rusiei.

Prin dezvoltarea lor internă și politicile lor externe, Rusia și UE exercită o influență directă și indirectă una asupra celeilalte, precum și asupra statelor membre ale UE. Provocările globale reprezentate de schimbările climatice, securitatea energetică, neproliferarea armelor de distrugere în masă și combaterea terorismului și a crimei organizate necesită o cooperare strânsă. Prin urmare, UE și Rusia au tot interesul să aibă relații bune. Restabilirea bunelor relații bazate pe încredere reciprocă necesită o disponibilitate din partea Rusiei de a restabili încrederea și cooperarea pașnică.

Coerența politicilor interne și externe ale UE este esențială pentru o politică externă și de securitate a UE mai coerentă, eficace și credibilă, inclusiv față de Rusia. Statele membre și UE ar trebui să vorbească cu o singură voce și să acționeze în mod coordonat. Facem apel la consolidarea unor politici comune, în special în domenii precum comerțul, serviciile și tranzacțiile financiare, migrația, energia, gestionarea frontierelor externe, securitatea cibernetică și a informațiilor.

Subliniem că, fără a aduce atingere unei cooperări selective cu Rusia pe teme de interes pentru UE, o reluare a cooperării între UE și Rusia ar putea fi concepută numai cu condiția ca Rusia să respecte pe deplin integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, inclusiv Crimeea, să aplice integral acordurile de la Minsk (care includ controlul deplin al frontierei de către autoritățile ucrainene, retragerea necondiționată a trupelor și armelor rusești și încetarea imediată a furnizării de asistență către grupurile rebele) și să pună capăt activităților militare și de securitate destabilizatoare de la frontierele UE și ale vecinilor săi. Grupul PPE respinge doctrinele Rusiei bazate pe existența unor zone de interes special și a unor drepturi speciale pentru compatrioții săi din străinătate, care au dus la acțiuni deliberate menite să destabilizeze vecinii săi. Interdicția de intrare aplicată în mod arbitrar pentru o serie de politicieni și funcționari europeni, printre care actuali și foști deputați în Parlamentul European, trebuie să fie retrasă imediat și necondiționat.

Funcționarii ruși a căror acțiune sau lipsă de acțiune a permis sau a condus la crime de război în Siria și Ucraina vor trebui să fie supuși justiției penale internaționale. Facem apel la Rusia să coopereze pe deplin în ancheta privind doborârea aeronavei MH17, care ar putea constitui o crimă de război.

Grupul PPE sprijină cele cinci principii directoare pentru relațiile UE-Rusia, convenite de către Consiliul Afaceri Externe la 14 martie 2016:

• punerea în aplicare a acordului de la Minsk ca o condiție esențială pentru orice modificare substanțială a poziției UE față de Rusia;
• consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini, în special în Asia Centrală;
• consolidarea rezilienței UE (de exemplu, în ceea ce privește securitatea energetică, amenințările hibride sau comunicarea strategică);
• posibilitatea cooperării selective cu Rusia pe teme de interes pentru UE;
• necesitatea de a realiza contacte interpersonale și de a sprijini societatea civilă din Rusia.

Punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk

Nu se poate ajunge la o soluție sustenabilă pentru războiul din Ucraina decât prin punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk și respectarea necondiționată a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Condamnăm din nou în cei mai fermi termeni anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea și a sprijinului său neîntrerupt pentru militanții din estul Ucrainei.

Constatăm cu regret că acordurile de la Minsk nu au fost puse în aplicare până la termenul limită inițial. Rusia continuă să ofere militanților sprijin militar și financiar. Continuă uciderea de soldați și de civili. Monitorii OSCE se confruntă cu obstacole constante în ceea ce privește accesul la zonele controlate de militanții sprijiniți de Rusia. Solicităm accesul nerestricționat al monitorilor OSCE la zonele controlate de militanții sprijiniți de Rusia.

Sancțiunile implementate ca urmare a acțiunilor Rusiei de destabilizare a situației din estul Ucrainei nu pot fi retrase decât după ce au fost puse în aplicare în totalitate acordurile de la Minsk. În plus, măsurile restrictive impuse ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului vor fi suspendate în momentul în care Peninsula Crimeea este înapoiată Ucrainei. Rusia trebuie să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. Totuși, pentru moment, nu numai că nu există niciun progres în ceea ce privește punerea în aplicare de către Rusia a acordurilor de la Minsk, dar situația în zonele necontrolate din estul Ucrainei s-a deteriorat grav, trupele rusești și forțele separatiste aflate sub comandă rusă fiind responsabile pentru cea mai mare parte a încălcărilor acordului de încetare a focului.

Consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini

UE trebuie să își intensifice cooperarea cu țările din cadrul Parteneriatului estic, pentru a le consolida instituțiile democratice, reziliența și independența, în special ținând seama de încercările Rusiei de a influența în mod disimulat țările Parteneriatului estic prin împiedicarea a numeroase inițiative de reformă pro-democratice în țările respective. Considerăm că este necesar să se creeze un mecanism de schimb de informații între UE și țările Parteneriatului estic în domeniul securității cibernetice. Solicităm statelor membre să mărească volumul ajutorului acordat Ucrainei, inclusiv prin sisteme de apărare adecvate, pentru a descuraja escaladarea conflictului militar din estul Ucrainei. UE are un puternic interes strategic, politic și economic în consolidarea relațiilor sale bilaterale și multilaterale cu toate țările din Asia Centrală. Politica de extindere a UE ar trebui să contrabalanseze creșterea influenței Rusiei în Balcanii de Vest și încercările sale de a submina integrarea euro-atlantică în Balcanii de Vest.

Facem apel la statele membre să consolideze cooperarea din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) cu țările Parteneriatului estic care împărtășesc valorile UE și care sunt capabile și dispuse să contribuie la misiunile și operațiunile PSAC.

Consolidarea rezilienței UE

Amenințările hibride sistematice venind din Rusia necesită descurajări puternice și reziliența UE.

Strategia informațională a Kremlinului face parte din politica Rusiei de a slăbi coerența UE, precum și UE în ansamblu, și de a submina politicile UE.

Ne exprimăm regretul cu privire la încercările Rusiei de a submina procesele democratice în societățile europene, inclusiv prin utilizarea strategică și sistematică a dezinformării și a propagandei, precum și prin sprijinirea și finanțarea partidelor extremiste și radicale atât în interiorul, cât și în afara UE. Întreprinderile din domeniul TIC trebuie să coopereze mai bine în lupta împotriva „trolilorˮ și a „boților” de pe platformele sociale rusești dacă doresc să continue să opereze în UE. Pentru a preveni orice altă imixtiune a Rusiei în campaniile electorale naționale în Europa, Grupul PPE solicită o reglementare mai strictă a finanțării partidelor politice (în special prin intermediul unei interdicții a finanțării directe sau indirecte din surse străine și printr-o mai mare transparență) în toate statele membre. Solicităm o analiză profundă a finanțării indirecte a partidelor și fundațiilor europene de către Rusia. Grupul PPE solicită statelor membre să acorde prioritate investigării interferenței Rusiei în campaniile electorale prin intermediul atacurilor informatice, al dezinformării sau al atacurilor cibernetice. Solicităm aplicarea unor sancțiuni mai stricte împotriva atacurilor informatice direcționate și a publicării falsificate a datelor sensibile în cursul campaniilor electorale.

Salutăm inițiativele UE, cum ar fi crearea Grupului operativ East StratCom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). Observăm cu regret faptul că, până în prezent, Grupul operativ East StratCom cuprinde doar 10 membri și personalul este în mare măsură finanțat de către statele membre în calitate de experți naționali detașați. Solicităm transformarea fără întârziere a Grupului operativ East StratCom al SEAE într-o structură permanentă a UE, cu o finanțare corespunzătoare și sustenabilă și cu un personal mult mai numeros. Grupul PPE solicită elaborarea unei strategii eficace, bine orientate și adaptate pentru comunicarea și promovarea politicilor și valorilor UE, în special în vecinătatea estică. Aceasta ar trebui să dea un semnal pozitiv pentru societățile respective, să prezinte beneficiile reale ale politicilor concrete, cum ar fi liberalizarea regimului vizelor, și să crească gradul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la activitățile de dezinformare întreprinse de actorii externi. Încurajăm o cooperare strânsă cu Fondul European pentru Democrație în zonă.

Există o nevoie vitală de jurnalism profesionist, independent, etic și bazat pe fapte, în special în mass-media în limba rusă, pentru a contracara minciunile și dezinformarea; de asemenea, trebuie evidențiat caracterul urgent al formării și educării jurnaliștilor în acest domeniu. Subliniem importanța acțiunilor de sensibilizare, a educației și a mass-mediei online, atât pentru cetățenii UE, cât și pentru cei aflați în regiunile țărilor din Parteneriatul estic și Balcanii de Vest, pentru a le permite să analizeze în mod critic conținutul mediatic și să identifice propaganda. UE trebuie să sprijine proiectele ce urmăresc promovarea și dezvoltarea în Rusia a unor standarde jurnalistice înalte, a libertății mass-media, precum și a informațiilor obiective și de încredere.

Politica energetică reprezintă un element semnificativ al politicii externe a UE. Sprijinim ferm realizarea rapidă a unei Uniuni europene a energiei integrate, în special interconectarea rețelelor energetice naționale pentru a reduce considerabil dependența statelor membre individuale de furnizorii externi de energie, îndeosebi Rusia. Îndemnăm statele membre să țină seama de interesele strategice europene și să respecte principiile solidarității, înainte de a se angaja în acorduri energetice exclusive cu Rusia. Partenerii estici ar trebui să fie integrați într-o viitoare Uniune europeană a energiei.

Considerăm că proiectul Nord Stream 2 nu este în conformitate cu politica energetică a Uniunii, consolidează dependența UE de aprovizionarea cu gaze din Rusia și amenință piața internă a gazelor naturale din UE. Acest proiect nu este compatibil nici cu principiile de bază ale politicii de vecinătate estică, și nici cu politica externă și de securitate a UE. Prin urmare, facem apel la instituțiile UE să evalueze în profunzime compatibilitatea proiectului Nord Stream 2 cu dreptul UE și, dacă este necesar, să îl suspende, să se asigure că întreaga legislație UE relevantă este respectată pe deplin și să încheie un acord juridic cu Rusia privind infrastructura energetică la nivelul UE. Solicităm instituțiilor UE să se asigure că toată infrastructura de conducte offshore și onshore spre UE nu subminează în niciun fel strategia UE privind Uniunea energetică și este exploatată în conformitate deplină cu legislația UE, în special cu cel de al treilea pachet privind energia, cu normele privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și normele privind concurența și mediul înconjurător.

Rusia exploatează lipsa unui cadru juridic internațional în domenii precum securitatea cibernetică și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește reglementarea mass-mediei și profită de pe urma oricărei ambiguități în aceste chestiuni. Condamnăm războiul hibrid împotriva Ucrainei și imixtiunea deliberată în procesele democratice și electorale. Europa trebuie să își consolideze în mod semnificativ capabilitățile de securitate cibernetică și de apărare cibernetică, la nivel individual și colectiv, să efectueze evaluări ale riscurilor, să monitorizeze amenințările cibernetice și să dezvolte strategii cu privire la modalitățile de combatere a războiului cibernetic și a războiului informațional. Pentru îmbunătățirea soluțiilor în domeniul securității cibernetice, trebuie să dezvoltăm o industrie europeană a securității cibernetice, cu o implicare mai mare în domeniul cercetării.

Cooperarea selectivă cu Rusia pe teme de interes pentru UE

Considerăm că este important să se găsească modalități de dezamorsare a tensiunilor actuale și de inițiere a unui dialog constructiv cu Rusia, pentru a identifica măsuri menite să reducă riscul de erori și neînțelegeri periculoase. Este important să existe o transparență reciprocă mai mare în activități militare și de poliție de frontieră, pentru a evita incidentele maritime, terestre și aeriene cu Rusia.

Sprijinim dialogul în domenii de interes comun, cum ar fi combaterea terorismului, neproliferarea, controlul armamentului și schimburile comerciale, scopul fiind acela ca Rusia să respecte tratatele și acordurile internaționale.

În domeniul economiei și al comerțului, UE și Rusia au mult de câștigat din îmbunătățirea relațiilor. Cu toate acestea, până când Federația Rusă nu răspunde pe deplin preocupărilor serioase ale Uniunii Europene menționate în prezentul document, inclusiv punerea în aplicare pe deplin a acordurilor de la Minsk, UE nu va solicita, și nici nu va fi de acord cu intensificarea acordurilor comerciale și economice cu Federația Rusă. În plus, orice discuții sau activități vizând acorduri formale între Uniunea Europeană, statele sale membre și Federația Rusă, sau orice alte organisme sau acorduri comerciale la care Rusia este parte, trebuie să fie precedate de punerea integrală în aplicare de către Federația Rusă a Protocolului de aderare la OMC și a altor obligații în raport cu OMC [1]. Sectorul agricol european, afectat de embargoul rus care a urmat introducerii de sancțiuni ale UE, are nevoie de un scut economic adecvat.

O schimbare fundamentală a politicii agresive a Rusiei față de UE și de statele sale membre ar permite măsuri suplimentare pentru punerea în aplicare a unor proiecte și propuneri importante de cooperare mai intensă. UE și statele sale membre trebuie să sprijine și să motiveze evoluții pozitive în Rusia.

În Siria, înfrângerea terorismului va fi imposibilă în lipsa unui acord politic. Ne exprimăm regretul cu privire la acțiunile militare ruse în Siria, care au condus la și mai multe victime civile. Rusia trebuie să facă tot posibilul și să își folosească influența asupra regimului Assad pentru a opri această tragedie și pentru a contribui în mod eficace la reducerea violențelor. În cazul în care Rusia este pregătită să își folosească influența în mod pozitiv și încetează ostilitățile, suntem pregătiți să colaborăm cu Rusia în vederea rezolvării conflictului din Siria și a obținerii unei soluții politice.

UE a fost întotdeauna deschisă și dispusă să se angajeze într-un dialog constructiv în cadrul dreptului internațional și al guvernanței internaționale.

Realizarea de contacte interpersonale și sprijinirea societății civile din Rusia

Salutăm disponibilitatea de a oferi mai mult sprijin pentru societatea civilă din Rusia și de a stabili contacte interpersonale, în special cu tineri din Rusia și UE. Subliniem necesitatea de a încuraja cetățenii să se implice în dezvoltarea unei societăți civile autentice și independente, în pofida deteriorării situației drepturilor omului, inclusiv a dreptului la libertatea de exprimare, asociere și întrunire și a drepturilor persoanelor LGBTI, cum ar fi cele din Cecenia, unde, recent, a avut loc o adevărată epurare îndreptată împotriva comunității lor.

Încurajează UE să deschidă canale de comunicare cu oficialii ruși la nivel local, regional și național, prin intermediul tuturor platformelor și organizațiilor societății civile care sunt dispuse să dezvolte o viziune a unor relații diplomatice și politice cu UE bazate pe parteneriat și cooperare.

Propunem acordarea de finanțare suplimentară pentru programele care promovează actori nestatali, cum ar fi Fondul European pentru Democrație și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, în scopul de a aborda problema drepturilor omului în Rusia. Statul de drept și principiile democratice trebuie să fie consolidate.

Subliniem rolul important al UE în sprijinirea proceselor democratice, a drepturilor omului și a apărătorilor acestora, și a societății civile în zonele de conflict sau de post-conflict în care Federația Rusă este implicată.

Suntem de părere că inițiativele-cadru precum Orizont 2020 și Erasmus + ar trebui consolidate.

Vom continua să evaluăm evoluția relațiilor cu Rusia și vom încerca să promovăm și să adaptăm măsuri și orientări adecvate cu privire la modul de a aborda Rusia, la nivel interparlamentar, precum și în interacțiunile de zi cu zi.

[1] În măsura în care astfel de acorduri ar trebui să includă alte state decât UE, statele sale membre și Federația Rusă, aderarea la OMC a acestor state și conformitatea deplină a acestora cu obligațiile lor în cadrul OMC este, de asemenea, o condiție prealabilă a unui astfel de acord.