A venit momentul să acționăm în privința migrației

Migrația trebuie abordată dintr-o perspectivă globală. O strategie exhaustivă, bazată pe principiul solidarității concrete, trebuie să țină cont de toate aspectele migrației.

• În 2014, în UE au ajuns mai mult de 276 000 de migranți aflați în situație neregulamentară, cu 155 % mai mulți decât în anul precedent. 3 200 de persoane și-au pierdut viața anul trecut în încercarea de a traversa Marea Mediterană și peste 1 500 de la începutul acestui an, dintre care 700 au murit într-un singur accident, cel mai grav, în largul coastelor libiene.
• Numărul solicitanților de azil din UE28 s-a ridicat la aproape 650 000 în 2014, ceea ce înseamnă o creștere de 40 % față de 2013.
• Numărul sirienilor care solicită azil în cele 28 de state membre ale UE a crescut în 2014 la 124 000, reprezentând aproape 20 % din totalul cererilor venite din țările din afara UE. Nu trebuie ignorată nici presiunea venită din est (Ucraina).
• Cinci state membre (Suedia, Germania, Franța, Italia și Ungaria) primesc și procesează cererile a 70 % dintre solicitanții de azil, în timp ce statele membre aflate la frontierele externe ale UE (Italia, Malta, Grecia și Bulgaria) se confruntă cu o presiune disproporționată în privința migrației și a solicitărilor de azil.
• În 2013, numărul deciziilor de repatriere emise de statele membre UE a fost de 425 875, în timp ce numărul persoanelor repatriate efectiv a fost de 166 975, adică mai puțin de 40 %.

Răspunsul la criza sistemului de acordare a azilului

• Statele membre trebuie să transpună complet noul pachet privind azilul până în iulie 2015 și să îl pună integral în aplicare.
• Distribuirea mai echitabilă și asumarea în comun a responsabilității între statele membre trebuie să reprezinte mai mult decât un simplu slogan: Grupul PPE solicită Comisiei Europene să adapteze sistemul existent, completându-l cu un mecanism cu caracter juridic obligatoriu de distribuire a solicitanților de azil, odată ce un anumit prag este atins într-un stat membru. Implementarea unui astfel de mecanism s-ar putea baza pe criterii precum mărimea și populația unei țări, situația sa economică și numărul de migranți deja găzduiți de către un stat membru.
• Ca măsură complementară, este necesară elaborarea unei noi scheme de relocare a refugiaților în interiorul UE.
• În politicile UE trebuie făcută o distincție clară între persoanele care solicită azil în mod legitim și migranții aflați în situație neregulamentară.
• Trebuie încurajată încheierea de acorduri cu țări terțe în scopul de a controla și de a reduce fluxurile de migranți înainte ca aceștia să ajungă la granițele UE.
• Conceptul de „țări terțe nesigure” (zone de război) trebuie implementat pentru a accelera procesarea solicitărilor provenite din aceste țări.
• Conceptul de „țări terțe sigure” (în special Balcanii de Vest) trebuie îmbunătățit în continuare pentru a accelera procedurile și a facilita repatrierea în cazul solicitărilor nefondate.
• Principiul „vizelor umanitare” trebuie luat în considerare mai ales în privința minorilor neînsoțiți.
• În țările terțe, trebuie deschise centre de informare, finanțate în cooperare cu guvernul în cauză și cu ICNUR.
• Trebuie să contribuim la capacitatea statelor membre de a-și ameliora condițiile de primire din punct de vedere calitativ și cantitativ, prin sprijin financiar de la bugetul UE.
• Susținem practicile ferme de repatriere a solicitanților respinși în scopul de a accelera procedurile care conduc fie la integrarea efectivă, fie la repatrierea imediată a solicitanților, și de a le face mai echitabile.
• Ar trebui luată în considerare o examinare inițială în afara UE a solicitărilor de azil.
• La nivelul EASO, ar trebui să creăm un sistem de evaluare a situației în vederea pregătirii anticipate și a planificărilor de contingență pentru statele membre, care trebuie sprijinit prin alocarea de resurse umane și financiare suplimentare.
• La nivelul EASO, ar trebui creată o platformă informatică menită să faciliteze schimbul de bune practici și de informații în vederea consolidării capacităților de coordonare ale EASO în demersul său de a sprijini statele membre în materie de transfer, relocare, capacități de formare și de informare.

Explorarea opțiunilor de migrație legală pentru descurajarea migrației neregulamentare

• Migrația legală ar trebui să fie bazată pe nevoia de muncitori necalificați și înalt calificați de pe piața muncii dintr-un stat membru, precum și pe capacitatea acestui stat membru de a integra imigranții, ținând cont în același timp de provocările demografice și de criza economică din țările noastre.
• Ar trebui făcută o distincție clară între instrumentele folosite pentru migrația legală în scopuri umanitare și cele folosite pentru migrația legală menită să acopere nevoile de pe piața muncii dintr-un stat membru.
• În privința migrației legale în scopuri umanitare: Grupul PPE solicită o abordare mai integrată la nivelul UE, cerând tuturor celor 28 de state membre să utilizeze mai eficient programele de relocare și de protecție temporară (vize umanitare).
• În privința migrației legale menite să acopere nevoile de pe piața muncii: Grupul EPP solicită: punerea integrală în aplicare a legislației UE în domeniu, de exemplu a Directivei privind permisul unic de ședere, a Directivei privind lucrătorii sezonieri și a Directivei privind transferul în cadrul aceleiași companii; finalizarea rapidă a Directivei privind studenții și cercetătorii; și revizuirea Directivei privind cartea albastră.
• Statele membre trebuie să se asigure că primirea noilor migranți este însoțită de o politică de integrare consolidată (cursuri de limbă obligatorii, educație în spiritul valorilor UE, incluziune socială etc.)
• Utilizarea fondurilor UE dedicate politicilor de integrare trebuie să fie mai bine coordonată.

Toleranță zero față de traficanții de persoane, călăuze și intermediari; consolidarea controalelor la frontierele externe

• Traficul de ființe umane este o formă modernă a sclaviei, iar rețelele infracționale transnaționale trebuie depistate și eradicate în locurile în care operează; state membre și agențiile relevante trebuie să aplice o strategie de toleranță zero.
• Nu putem permite ca migrația să fie o afacere profitabilă pentru traficanți și călăuze, care folosesc noi trasee spre UE și noi metode (precum cea a navelor fantomă) de exploatare a migranților. UE și statele sale membre trebuie să împiedice organizațiile infracționale și teroriste să folosească profiturile pentru a-și consolida activitățile și structurile.
• Grupul PPE solicită o operațiune militară navală UE-ONU în largul coastelor Libiei pentru a stopa traficul de persoane, pentru a dezmembra rețelele de călăuze și pentru a captura și a distruge în mod sistematic toate navele folosite de călăuze.
• EUROPOL, Frontex și EUROSUR, fiind principalele agenții care se ocupă de acțiunile Europei în materie de migrație, trebuie să primească resurse adecvate (personal și echipament) din partea tuturor statelor membre pentru a-și îndeplini misiunile, precum și mijloacele legale pentru schimbul de informații importante.
• Frauda de identitate, falsul în acte și traficul trebuie să fie depistate și combătute în mod eficace.
• Capacitățile statelor membre și ale EUROPOL de a coopera cu autoritățile de aplicare a legii din țările terțe trebuie îmbunătățite, inclusiv prin operațiuni comune de dezmembrare a rețelelor de traficanți și de crimă organizată.
• Competențele în materie de controale la frontierele externe trebuie consolidate: atunci când Frontex este responsabil de o operațiune, tot Frontex ar trebui să dețină și comanda acesteia, nu statul membru solicitant.
• Cooperarea cu Turcia, Mali și Niger (operațiunile PESC aflate în derulare) trebuie îmbunătățită și trebuie să joace un rol prioritar în lupta împotriva migrației neregulamentare, a crimei organizate și a traficului de persoane.
• O atenție deosebită trebuie acordată minorilor neînsoțiți care sunt victime ale traficului de ființe umane.

Modalități de gestionare a valurilor de migranți aflați în situație neregulamentară

• Ca răspuns imediat și prioritar, UE și statele membre trebuie să aloce mai multe resurse capacităților de căutare și salvare și să crească numărul misiunilor de salvare a vieților.
• Îmbarcarea la bordul navelor nesigure, sinonimă cu sinuciderea, va putea fi împiedicată doar prin abordarea eficace, împreună cu țările terțe, a cauzelor principale ale migrației, mai degrabă decât prin gestionarea efectelor ei.
• Este esențial să se ajungă la un consens privind acordarea mai bine direcționată a sprijinului pentru dezvoltare și pentru politica frontalieră și capacitățile de aplicare a legii.
• Capacitățile de primire și de protecție în țările de tranzit (în țările membre ale UE și în țări terțe) trebuie dezvoltate.
• Este nevoie de aplicarea unor măsuri stricte, care să coreleze obiectivele politice și de dezvoltare (buna guvernanță) cu sprijinul financiar din partea UE.
• Trebuie să acordăm sprijin țărilor terțe de tranzit și de origine, pentru a preveni plecările.
• Trebuie puse în aplicare politici stricte de repatriere pentru migranții aflați în situații neregulamentare, inclusiv printr-un program UE de repatrieri comune coordonat de Frontex.
• Trebuie să ne asigurăm că politicile și acțiunile pe care le adoptăm nu declanșează un efect de atracție.
• Securitatea și nivelul de supraveghere la frontierele externe trebuie intensificate, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, pentru a asigura o mai bună implementare și coordonare între sistemele informatice deja existente, precum VIS și SIS II, prin utilizarea noilor instrumente definite în Pachetul privind frontierele inteligente și prin punerea solidă în aplicare a noului mecanism de evaluare Schengen. Toate statele membre trebuie să folosească la maximă capacitate bazele de date existente și să le actualizeze.
• Statele membre trebuie să-și îndeplinească obligația de a colecta amprentele digitale ale tuturor nou-veniților (Eurodac).
• Ar trebui mărite contribuțiile la bugetul Frontex, ar trebui consolidate operațiunile sale comune și ar trebui mobilizată echipa europeană de polițiști de frontieră, în conformitate cu noul Regulament Frontex.
• Ar trebui promovate și sprijinite eforturile diplomatice și cele coordonate de ONU în scopul de a stabiliza zonele de conflict învecinate (Libia, Siria, Ucraina etc.), unde războaiele și statele eșuate facilitează diverse tipuri de trafic ilegal. Dezvoltarea rapidă a Statului Islamic și escaladarea în continuare a conflictului militar dintre Rusia și Ucraina vor avea, în final, un impact asupra afluxului masiv de migranți și a fluxurilor de persoane strămutate.

Redefinirea strategiei de cooperare cu țările terțe

• Pentru a-și îndeplini obiectivele, relațiile externe, politicile de dezvoltare și ajutorul umanitar trebuie să fie interconectate și coordonate cu politicile interne și cu securitatea internă.
• Trebuie evaluată eficiența instrumentelor actuale (parteneriate pentru mobilitate, acorduri de repatriere și de readmisie și rețele de cooperare regională).
• Trebuie îmbunătățite sistemele de ajutor și sprijin umanitar, astfel încât să ușureze sarcina care le revine țărilor învecinate cu zone de război (de exemplu, Iordania, Tunisia și Liban, în cazul conflictului din Siria). Trebuie consolidate programele de relocare.
• Trebuie să sprijinim dezvoltarea unor state sustenabile, care oferă condiții de trai ce le permit oamenilor să rămână în țările lor de origine.
• Trebuie să gestionăm provocarea uriașă pe care o reprezintă milioanele de refugiați în Orientul Mijlociu și în Africa, mai ales în zona subsahariană. UE trebuie să creeze mai multe programe care să stimuleze relocarea regională și să sprijine dezvoltarea regională și rețelele de cooperare. În această privință, subliniem importanța operațiunilor PESC în curs de desfășurare în Mali și Niger.
• Aspectele legate de securitate și combaterea terorismului ale diplomației responsabile de justiție și afaceri interne trebuie promovate și mai bine integrate, ținând seama de impactul pe care îl are evoluția Statului Islamic asupra afluxului masiv de migranți și/sau solicitanți de azil.