Opriți sabotajul submarin

Pe parcursul a 15 luni, în patru ocazii diferite, nave care călătoreau spre sau dinspre Rusia au provocat daune semnificative mai multor legături subacvatice de energie și date din Marea Baltică, târându-și ancorele grele peste cabluri și conducte.

Numai cei mai creduli ar putea numi aceste simple "accidente", indiferent de afirmații. Ancorele și lanțurile navelor cântăresc peste zece tone și nu se scufundă fără avertisment. Navele deținute de chinezi New New Polar Bear, Yi Peng 3, Eagle S și Vezhen au manifestat toate mișcări suspecte atunci când au ajuns în zonele din jurul cablurilor.

Infrastructura de cabluri submarine din Marea Baltică joacă un rol vital atât în transmiterea energiei, cât și a datelor, dar este doar o parte a unei rețele vaste. Rețelele submarine dense de energie și telecomunicații acoperă, de asemenea, Marea Mediterană, Marea Nordului, coastele Spaniei și Portugaliei, Canalul Mânecii și Insulele Canare.

Autoritățile finlandeze nu au găsit dovezi concludente de sabotaj deliberat, dar recunosc că implicarea Rusiei nu poate fi exclusă în totalitate. Faptul că pagubele au fost sau nu intenționate este secundar - orice pagubă adusă infrastructurii subacvatice critice (CUI) trebuie tratată ca un atac grav la adresa securității noastre colective.

Serviciile secrete ruse au avut grijă să nu lase în urmă dovezi incriminatoare care ar putea fi folosite în instanță. Cu toate acestea, absența dovezilor juridice nu înseamnă automat că daunele au fost accidentale. În operațiunile hibride, negarea este întotdeauna o strategie-cheie.

Problema nu este limitată la Marea Baltică; este o problemă globală. Rusia - și posibil alți actori ostili - au cartografiat infrastructura critică din întreaga lume, cu evenimente similare în Canalul Mânecii, în Atlantic de-a lungul cablurilor de comunicații transatlantice și în multe alte zone.

Infrastructura de cabluri submarine din Marea Baltică joacă un rol vital atât în transmiterea energiei, cât și a datelor, dar este doar o parte a unei rețele vaste. Rețelele submarine dense de energie și telecomunicații acoperă, de asemenea, Marea Mediterană, Marea Nordului, coastele Spaniei și Portugaliei, Canalul Mânecii și Insulele Canare. Aceste legături sunt esențiale pentru securitatea energetică și pentru telecomunicațiile globale.

Cablurile submarine transportă majoritatea traficului internațional de date, în valoare de trilioane de euro. Cu toate acestea, tensiunile geopolitice în creștere și intensificarea amenințărilor cibernetice au generat îngrijorări cu privire la securitatea acestei infrastructuri vitale. Prevenirea sabotajului cablurilor submarine din Marea Baltică necesită o abordare multifațetată, care să combine măsuri tehnologice, strategice și de cooperare.

În plus față de operațiunile de supraveghere în curs ale NATO, UE trebuie să ia măsuri decisive. Prima prioritate este abordarea uneia dintre cauzele principale: flota care evită sancțiunile. Indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aceste nave nu sunt operatori independenți - ele sunt proxeneți ruși.

UE trebuie să își folosească puterea economică și diplomatică pentru a opri această flotă rusă de facto să opereze și să ocolească sancțiunile. Proprietarii și operatorii acestor nave trebuie să fie sancționați. În plus, consecințele pentru deteriorarea infrastructurii subacvatice critice (CUI) trebuie să crească semnificativ pentru a servi drept factor de descurajare eficient. Aceste nave trebuie, de asemenea, trase la răspundere pentru încălcări ale siguranței maritime, deoarece starea lor proastă și echipamentele învechite reprezintă un risc grav pentru mediu.

Cablurile submarine transportă cea mai mare parte a traficului internațional de date, în valoare de trilioane de euro. Cu toate acestea, tensiunile geopolitice în creștere și intensificarea amenințărilor cibernetice au generat îngrijorări cu privire la securitatea acestei infrastructuri vitale. Prevenirea sabotajului cablurilor submarine din Marea Baltică necesită o abordare multifațetată, care să combine măsuri tehnologice, strategice și de cooperare.

În al doilea rând, monitorizarea navelor este esențială. Dacă putem solicita camere video de bord (CCTV) obligatorii pentru navele de pescuit, atunci același standard ar trebui să se aplice și la puntea căpitanului navelor comerciale de marfă. Organizația Maritimă Internațională (OMI) impune deja sisteme de identificare automată (AIS); acum ar trebui să impună obligativitatea camerelor de supraveghere pentru navele care operează în apropierea infrastructurilor critice. În plus, dezactivarea sistemului AIS - o practică din ce în ce mai frecventă în rândul navelor suspecte - trebuie să conducă la sancțiuni mult mai aspre.

O acțiune rapidă și decisivă din partea statelor membre, a NATO și a UE este esențială pentru a preveni alte sabotaje sau aceste așa-numite "accidente". Capturarea navei Eagle S de către autoritățile finlandeze este un exemplu excelent și ar trebui urmat. Pragul de intervenție pentru a ne proteja CUI trebuie să fie cât mai scăzut posibil.

În cele din urmă, sensibilizarea publicului joacă un rol esențial. Trebuie să recunoaștem că suntem vizați și atacați de forțe ostile. Rusia, aliații săi și proxeneții săi trebuie să suporte consecințe reale, nu doar condamnări.