Relațiile UE-China

„Pentru a avea principii, trebuie mai întâi să ai curaj” - proverb chinez

Vechii împărați chinezi susțineau că au un mandat divin pentru a stăpâni. Ei credeau că divinitatea a desemnat China să fie „Regatul de Mijloc”, centrul lumii, cel mai puternic, armonios, prosper și înțelept imperiu care a existat vreodată. Discursurile contemporane popularizate de Partidul Comunist Chinez se bazează puternic pe trecut. Ele subliniază că, timp de cinci mii de ani, China a fost centrul lumii, dar apoi a survenit o perturbare nefirească a „Ordinii Sfinte”, cauzată de puterile occidentale. Astăzi, liderii chinezi promit să restabilească statutul pe care China l-ar merita, reinstituind astfel starea „naturală” a lumii.

La fel ca toate discursurile istorice, cel chinez este un amestec de fapte dovedite și afirmații ideologice. Conceptul conform căruia China are „mai multă istorie” decât alte țări nu este susținut de cercetarea arheologică. În plus, istoria chineză a cunoscut perioade de putere, de declin, cu regate războindu-se unele cu altele, cu stăpâniri străine și schimbări fundamentale determinate de idei și influențe străine. Revendicarea unui mandat divin de către un partid care își întemeiază ideologia pe Marx, Lenin, Mao, Deng și acum Xi este mai mult decât discutabilă.

Discursurile istorice transformate în ideologie național-comunistă nu pot defini relațiile în ordinea multilaterală bazată pe norme a secolului 21. Aceasta poate fi o sabie două tăișuri, deoarece fiecare țară își poate dezgropa nemulțumiri istorice „dovedite” față de vecinii săi. Hărțile vechi de secole nu pot prevala asupra dreptului internațional pentru a defini frontierele și afilierea teritorială dacă dorim să garantăm pacea și cooperarea respectuoasă dintre vecinii noștri din Europa și Asia.

China, cu istoria sa plină de evenimente, cultura sa bogată, filozofia și meșteșugurile sale inovatoare, a făcut, timp de mai multe secole, obiectul fascinației, al inspirației și al dorințelor sincere și mai puțin sincere ale europenilor.

***

În martie 2019, Comisia Europeană a caracterizat Republica Populară Chineză drept un partener de cooperare, un partener de negociere cu interese conflictuale, un concurent economic și un rival sistemic.

Având în vedere consecințele politice ale pandemiei de COVID-19 și impunerea așa-numitei Legi privind securitatea pentru Hong Kong, o urmărire mai agresivă a obiectivelor pe termen lung față de Xinjiang, Tibet și Taiwan, nerespectarea sistemului multilateral și a acordurilor internaționale, răspândirea influenței negative a Chinei și nerespectarea obligațiilor în materie de drepturi fundamentale ale omului, considerăm că această abordare bazată pe patru piloni este depășită. În calitate de partener al UE, China ar trebui să își respecte propriile obligații internaționale, ceea ce nu este încă cazul. Rivalitatea sistemică poate fi considerată din ce în ce mai mult paradigma primordială a relației noastre. Cu toate acestea, nu ar trebui să ignorăm necesitatea de a continua dialogul cu China.

Trebuie să luăm act de atitudinile din ce în ce mai asertive ale actualei conduceri chineze, care s-a deconectat de la metoda de conducere colectivă și a adoptat un nou cult al personalității. Lupta la nivel mondial dintre democrație și autoritarism este un factor determinant major al relației noastre cu China. Prin urmare, spațiul pentru cooperare și schimb economic s-a îngustat.

În anul 2020, China a fost principalul partener comercial al UE. Acest lucru nu lasă nicio îndoială asupra faptului că relațiile economice și comerciale trebuie să se afle în centrul cooperării dintre UE și China. Ele nu constituie însă singurul factor determinant al acesteia. Beneficiile sunt totuși inegale. Cele două părți nu sunt de acord cu privire la chestiunea fundamentală a valorilor și normelor pe care se întemeiază actuala ordine internațională postbelică. În timp ce Europa este ghidată de respectul său pentru democrație, statul de drept și drepturile omului, China este un stat autoritar cu partid unic. Cu toate acestea, trebuie să încercăm să maximizăm beneficiile interdependenței noastre economice. Trebuie, de asemenea, să abordăm dezechilibrele existente.

Companiile europene sunt alarmate de deteriorarea climatului de afaceri și de concurența tot mai neloială din partea companiilor chineze, atât în China, cât și în alte părți. Acestea au fost însoțite de o abordare mai conflictuală a diplomației chineze față de unele state membre și față de UE. Universitățile, cercetătorii, jurnaliștii și actorii societății civile din Europa se confruntă cu presiuni, cenzură și amenințări nu numai atunci când lucrează în China, ci și în Europa. Acest lucru se întâmplă atunci când autoritățile chineze concluzionează că doctrinele și politicile lor oficiale sunt contestate, ceea ce are un efect direct asupra proliferării valorilor europene și a unor condiții echitabile și egale pentru întreprinderi și cetățeni.

Cetățenii europeni consideră că, prin asertivitatea și prezența tot mai vizibilă a Chinei în statele membre, modul lor de viață european este pus sub semnul întrebării. Europa este preocupată de faptul că lipsa unor reglementări transparente, juste și echitabile dăunează concurenței și este mai degrabă nefastă decât benefică pentru viața lor.

Cooperarea în vederea soluționării problemelor la nivel mondial

Având în vedere aceste provocări, dorim să cooperăm cu China în domenii de interes comun. Cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori, reprezentând o piață vastă, una dintre cele mai mari trei economii și una dintre cele mai bogate țări din lume, cel mai mare exportator mondial, o putere nucleară și membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China este indispensabilă pentru soluționarea problemelor la nivel mondial.

În prezent, țara este un partener strategic al UE în lupta împotriva schimbărilor climatice și în tranziția globală către surse regenerabile de energie. China face parte din Acordul de la Paris din 2016, deși este în prezent cel mai mare producător mondial de gaze cu efect de seră și de dioxid de carbon (aproape 30 % din emisiile globale). Sperăm așadar ca guvernul chinez să își respecte angajamentele și ne așteptăm la reduceri ale emisiilor înainte de 2030 și la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2060. Oferim cooperare industrială pentru a dezvolta soluții de înaltă tehnologie, în special în domeniul hidrogenului ecologic.
De asemenea, UE favorizează cooperarea cu Beijingul pentru a asigura stabilitatea și creșterea sustenabilă în țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, diferențele sistemice și o abordare strict utilitară asumată adesea de autoritățile chineze au împiedicat aceste eforturi până în prezent. Acesta este motivul pentru care ne opunem cu fermitate abordării nesustenabile a Chinei în ceea ce privește cooperarea cu Uniunea Africană și cu țările africane în domeniile accesului la materii prime, exploatării de noi piețe, drepturilor omului și aspectelor legate de mediu și climă.

Ambele părți au identificat lupta împotriva terorismului internațional ca fiind un alt domeniu potențial de cooperare. Cu toate acestea, definiția terorismului aplicată de autoritățile de aplicare a legii și de jurisdicția din China este vagă. În plus, acuzațiile de terorism sunt adesea utilizate în mod arbitrar și retroactiv împotriva protestatarilor pașnici și a susținătorilor drepturilor minorităților, astfel cum este din ce în ce mai evident în Xinjiang, Tibet și Hong-Kong. Prin urmare, atât timp cât aceste practici persistă, cooperarea în domeniul combaterii terorismului nu poate fi decât limitată.

În pofida abordărilor diferite, ar trebui să continuăm să ne angajăm într-un dialog structurat cu China pentru a face față provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, migrația ilegală, revenirea la un sistem comercial și de arbitraj bazat pe norme în cadrul OMC și mecanisme eficace de reglementare a piețelor financiare. Aceasta depinde însă în mare măsură de dorința Chinei de a respecta normele și regulile internaționale.

Apărarea ordinii internaționale bazate pe norme

Comerțul internațional și accesul la noi piețe au îmbunătățit semnificativ nivelul de trai în întreaga lume. Acestea au contribuit la crearea de locuri de muncă, la creșterea prosperității și la reducerea sărăciei la nivel mondial. Ne menținem angajamentul de a construi un sistem comercial mondial deschis și echitabil. El trebuie să fie modelat de o ordine multilaterală, bazată pe norme, care să aibă în centrul său valorile democratice. Pentru a atinge acest obiectiv, UE trebuie să colaboreze în mod constructiv cu partenerii săi.

Sprijinirea unei lumi multipolare și a unei ordini internaționale bazate pe norme reprezintă în continuare o piatră de temelie proclamată a politicii externe a Chinei. Președintele Xi Jinping a vorbit în repetate rânduri despre importanța ordinii mondiale multilaterale, inclusiv într-un discurs notabil de la Davos din 2017:

„Este adevărat că globalizarea economică a creat noi probleme. Însă acest lucru nu justifică anularea completă a globalizării economice. Mai degrabă, ar trebui să ne adaptăm la globalizare și să o orientăm, să-i atenuăm impactul negativ și să oferim beneficiile sale tuturor țărilor și națiunilor.”

Nu trebuie să neglijăm faptul că sprijinul exprimat de China pentru o lume multipolară și angajamentul față de o ordine bazată pe norme nu se confirmă la o privire mai atentă. În cadrul organizațiilor internaționale, Beijingul tinde să aplice norme comune numai atunci când acestea servesc intereselor sale. În caz contrar, le declară inadecvate pentru nevoile sale specifice sau le ignoră și aplică interpretările sale arbitrare. Evoluțiile în ceea ce privește OMC, OMS și Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării demonstrează modul în care legitimitatea acestor organizații internaționale este subminată. Prin urmare, capacitatea acestora de a soluționa conflictele bilaterale într-un context multilateral este redusă.

În același timp, politica externă a Chinei a devenit mai asertivă, iar diplomația sa a devenit mai conflictuală, în special sub conducerea lui Xi Jinping. China dorește să joace un rol mai important pe scena mondială, care să reflecte ascensiunea sa rapidă. Diplomații chinezi au înlocuit preceptul lui Deng Xiaoping „ascunde-ți puterea, așteaptă momentul potrivit” cu o diplomație de tip „Detașamentul lupilor”.

Așa-numita Lege privind securitatea pentru Hong Kong reprezintă o încălcare a angajamentului Chinei asumat în Declarația comună chino-britanică din 1984, care consacră principiul „o țară, două sisteme” pentru Hong Kong. Noua lege nu numai că subminează acordurile internaționale existente, ci și autonomia și libertățile Hong Kong-ului, existente de mult timp. De la intrarea în vigoare a legii, respectarea drepturilor omului în oraș s-a deteriorat rapid. Noua lege este un instrument pentru reducerea la tăcere a dizidenților, efectuarea de arestări în masă ale activiștilor pro-democrație, eliminarea libertății de exprimare și de întrunire și vizarea jurnaliștilor, precum și a cadrelor universitare.

Taiwan, a 7-a economie ca mărime din Asia, cu o democrație pluralistă stabilă, este, în ochii Beijingului, o „provincie rebelă”. Președintele Xi Jingping a stabilit anul 2049, centenarul înființării Republicii Populare Chineze, ca termen limită pentru „reunificarea” RPC și ROC prin orice mijloace, ceea ce este atât destabilizator, cât și periculos. Grupul PPE își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intensificarea manevrelor militare ale Chinei care vizează Taiwanul, acestea reprezentând o amenințare gravă la adresa păcii și stabilității regionale. El își reafirmă poziția potrivit căreia ambele părți trebuie să se abțină de la acțiuni unilaterale și de la utilizarea forței. Considerăm că unificarea Taiwanului și a Chinei — dacă aceasta are loc vreodată — ar trebui să fie doar rezultatul voinței democratice a populației Taiwanului și a Republicii Populare Chineze.

Grupul PPE s-a angajat să apere ordinea multilaterală bazată pe norme și supremația statului de drept în relațiile internaționale. Organizațiile internaționale aflate în centrul acestei ordini trebuie, de asemenea, să se adapteze la o lume în schimbare. Acest obiectiv poate fi atins numai prin negocieri multilaterale cu participarea și reprezentarea egală a tuturor părților interesate.

Rivalitatea sistemică — apărarea intereselor europene

În cei 46 de ani de când UE și Republica Populară Chineză au stabilit legături diplomatice în 1975, cele două părți au dezvoltat o relație politică, economică și culturală strânsă, integrată într-o rețea de dialoguri la nivel înalt. Încă din primele zile ale „reformei și deschiderii” Chinei către exterior, întreprinderile, inginerii și universitățile europene au contribuit la dezvoltarea acesteia prin investiții, tehnologie și cercetare, alături de un ajutor pentru dezvoltare semnificativ din partea UE. Acest angajament a fost determinat de presupunerea că, în cele din urmă, China își va liberaliza sistemul economic și, eventual, chiar pe cel politic. Ne-am așteptat la o transformare care să ducă la o economie de piață și la o deschidere treptată către schimburi economice, științifice și culturale neîngrădite.

Astăzi, trebuie să recunoaștem că speranțele noastre rămân neîndeplinite.

China are dreptul de a-și alege propria cale de dezvoltare. Cu toate acestea, atunci când China nu își respectă angajamentele, urmărindu-și propriile interese și punând în pericol în același timp interesele noastre, trebuie să apărăm bunăstarea cetățenilor noștri și să cerem Beijingului să respecte angajamentele asumate.

Propagarea valorilor fundamentale ale UE, respectarea demnității umane și a drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept ar trebui privite într-un context asiatic mai larg, în special în Asia de Sud-Est. Poziția UE poate fi întărită prin continuarea legăturilor strategice și a cooperării prin investiții și acorduri comerciale cu țările vecine Chinei, în special India și regiunea ASEAN. Această regiune este al treilea partener comercial al UE ca mărime, în mare măsură datorită parteneriatelor deja stabilite cu Japonia, Singapore, Vietnam și Coreea de Sud. Prin aprofundarea legăturilor, putem oferi stimulente pentru continuarea integrării economice, care va încuraja țările ASEAN să își consolideze instituțiile democratice și să adere la principiile declarate. Reamintim că China și alte 14 țări din regiunea Asia-Pacific au semnat cel mai mare acord comercial din lume. Acest lucru va spori influența politică și economică a Chinei în întreaga regiune. Vom monitoriza îndeaproape impactul acestui acord, în special în ceea ce privește elementele normative ale standardizării. Suntem prudenți în ceea ce privește compatibilitatea unor strategii precum China Standards 2035 cu angajamentul european bazat pe valori și suntem conștienți de eforturile Chinei de a promova sisteme alternative de guvernanță economică și comercială.

COVID-19 — Un studiu de caz privind relațiile UE-China

Pandemia de COVID-19 servește drept studiu de caz pentru multe dintre provocările descrise până în prezent privind relațiile UE-China.

În stadiul incipient al pandemiei, China a încercat să ascundă amploarea problemei. A ascuns informații importante, a suprimat avertizorii și jurnaliștii din China și a blocat deciziile în cadrul Comitetului de urgență al OMS. Alegând secretomania în locul confruntării deschise cu criza din ce în ce mai mare, a permis virusului să se răspândească rapid și să devină o problemă globală. Odată ce COVID-19 a devenit o prioritate pentru conducerea de vârf a țării, toate canalele — inclusiv agențiile mass-media chineze din străinătate, eforturile diplomatice ale Chinei și companiile chineze — au prezentat China ca fiind un model în combaterea pandemiei. Ea a fost prezentată ca un binefăcător al lumii, care trimite ajutoare și echipamente medicale pe tot globul. Mass-media de stat din China a minimalizat asistența pe care țara a primit-o din străinătate, inclusiv aproape 60 de tone de echipamente medicale din statele membre ale UE. Pe de altă parte, vânzările comerciale chineze au fost prezentate ca „ajutor chinez pentru prietenii aflați în dificultate”.

Diplomația UE a fost de două ori ținta ingerinței chineze, capitulând de ambele dăți în fața presiunii chineze. În primul rând, diplomații europeni au diluat mult un raport al Grupului operativ StratCom al SEAE privind campaniile de dezinformare ale Chinei în timpul crizei sanitare, după o intervenție a diplomaților chinezi. La scurt timp după aceea, agențiile mass-media chineze au solicitat modificarea unui articol comun redactat de ambasadorul UE în China împreună cu 27 de ambasadori bilaterali ai statelor membre ale UE, în ceea ce privește originea chineză a virusului. Diplomații europeni au urmat calea autocenzurii.

Pentru a distrage criticile interne la adresa gestionării crizei, oficialii chinezi au afirmat că virusul a fost adus în țară de către străini. Ei nu au menționat că aceste persoane erau, în majoritatea cazurilor, cetățeni chinezi care veneau din străinătate. Ambasadorul chinez la Londra, în urma unei conversații cu BBC, a refuzat să admită că virusul își are originea în China. El a susținut însă că Beijingul este pur și simplu primul care l-a descoperit. În plus, un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din China și-a utilizat contul de pe platformele de comunicare socială pentru a răspândi zvonuri potrivit cărora virusul este, de fapt, o armă biologică americană. Țările care au solicitat o anchetă amănunțită și independentă cu privire la originile virusului au fost amenințate cu represalii economice și politice.

Ne confruntăm cu aspecte ale concurenței sistemice cu China în diferite domenii

În ceea ce privește relațiile economice, UE și China sunt interdependente și, prin urmare, piețe importante una pentru cealaltă. Cu toate acestea, companiile europene sunt vizate în mod constant de practici discriminatorii, denaturări ale pieței și diverse restricții în multe sectoare economice. Mai multe forme de subvenții pentru concurenții chinezi — în special întreprinderile deținute de stat (IDS) — de pe piața chineză denaturează și mai mult condițiile de concurență. Instrumente similare sunt utilizate pentru a încuraja companiile chineze pe piețele europene să concureze cu întreprinderile noastre sau să le achiziționeze pentru a beneficia de know-how-ul lor și, ulterior, pentru a deveni concurenți și mai puternici pentru celelalte întreprinderi din UE.

Un alt risc pe care autoritățile UE trebuie să îl conștientizeze este legislația chineză, care impune companiilor din China să coopereze cu serviciile secrete ale țării. Trebuie să rămânem vigilenți în cazul în care există riscul unei utilizări necorespunzătoare a datelor de către vânzătorii chinezi. Intervențiile ambasadorilor chinezi în Europa, care amenință guvernele statelor membre cu represalii împotriva companiilor lor care își desfășoară activitatea în China, în cazul în care Huawei nu face parte din rețeaua lor națională 5G, ilustrează această abordare. Luăm act de amenințările Chinei la adresa țărilor care critică situația drepturilor omului din China sau care solicită o anchetă internațională privind COVID-19, așa cum s-a întâmplat în cazul restricțiilor comerciale impuse mai multor produse australiene.

Pe de altă parte, UE este zona economică cea mai deschisă din lume. Investițiile străine sunt binevenite și contribuie la creșterea economică. Sistemul nostru, cu normele sale stricte în materie de concurență, investiții și achiziții publice, este bine conceput și adecvat pentru actorii economici din economiile de piață liberale. Cu toate acestea, nu dispune de mijloacele necesare pentru a face față provocărilor reprezentate de o economie condusă de stat, care oferă întreprinderilor sale sprijin de stat la un nivel care nu este disponibil pentru întreprinderile din UE, cu intenția și resursele necesare pentru a se extinde pe piețele noastre. Prin urmare, trebuie create condiții de concurență echitabile printr-o abordare activă și semnificativă a acestor aspecte în discuțiile cu China. În acest scop, Grupul PPE salută recentul acord de principiu privind Acordul cuprinzător între UE și China privind investițiile (ACI). Cu toate acestea, un acord de investiții în sine nu poate rezolva toate problemele care afectează relația noastră economică și politică. El trebuie să prevadă dispoziții solide în toate sectoarele, precum și mecanisme de punere în aplicare pentru a aborda dezechilibrele actuale și pentru a garanta că China și vânzătorii chinezi respectă aceste dispoziții. Dezvoltarea în paralel de măsuri de însoțire, atât la nivel autonom, cât și la nivel multilateral, și asigurarea punerii în aplicare a reglementărilor-cheie rămân, de asemenea, de o importanță majoră. Îmbunătățirea propriului nostru set de instrumente de apărare comercială trebuie să fie o prioritate. Recenta „Carte albă a Comisiei privind stabilirea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine” reprezintă un pas în direcția cea bună. În același timp, trebuie să subliniem necesitatea de a ne susține principiile deschiderii și concurenței libere și loiale pe piața internă a UE. În contextul Cărții albe, solicităm Comisiei să propună un instrument privind condiții de concurență echitabile (LPFI). Acest instrument ar trebui să permită întreprinderilor europene să reușească în mediul concurențial al pieței unice în fața companiilor chineze subvenționate. În plus, instrumentele unilaterale ale UE, cum ar fi sistemul planificat al UE de diligență necesară pentru lanțurile de aprovizionare sau noul regim de sancțiuni la nivel mondial al UE, trebuie valorificate pentru a acoperi lacunele lăsate inevitabil de un simplu acord de investiții.

Recomandări politice ale Grupului PPE

China a aprobat integrarea europeană atunci când a facilitat accesul Chinei la piața internă. De asemenea, a sprijinit o voce europeană puternică care promovează o lume multipolară. Cu toate acestea, China utilizează strategii bilaterale și multilaterale alternative pentru a eluda abordarea generală bazată pe norme practicată de instituțiile europene. Formatele alternative, cum ar fi schema de investiții 17+1 și disponibilitatea statelor membre mai mari de a asigura în mod egoist tranzacții comerciale și de investiții individuale pentru companiile lor nu fac decât să-i înlesnească Chinei aplicarea principiului „divide et impera” („dezbină și stăpânește”), creând falii în Uniune. Acest lucru slăbește poziția UE și a statelor sale membre.
O abordare eficace față de China presupune o politică externă coerentă, bazată pe valori, urmărită în mod loial de UE și de statele sale membre.

Fără o abordare unificată a UE care să întărească poziția de negociere a tuturor celor 27 de state membre, cu greu putem negocia în condiții egale cu China. Grupul PPE solicită statelor membre și instituțiilor europene să adopte o poziție unitară, printr-o abordare coerentă și cuprinzătoare la toate nivelurile. El insistă asupra unor reforme bazate pe piață și a unor condiții de concurență echitabile pentru toate companiile din UE. Ar trebui creat un grup operativ transversal în cadrul instituțiilor europene, după modelul grupului operativ de succes privind Brexitul, care a avut un rol esențial în menținerea poziției unitare a statelor membre. UE trebuie să își consolideze lanțurile de aprovizionare pentru a-și spori reziliența prin diverse mijloace, inclusiv printr-o creștere a producției proprii și prin delocalizarea într-o țară mai apropiată din punct de vedere geografic („nearshoring”), în vederea unei „autonomii strategice deschise”.

Reciprocitatea strictă ca cea mai bună alternativă: Grupul PPE favorizează cooperarea cu China pe baza cadrului de reglementare deschis al UE și în deplină conformitate cu normele OMC. În același timp, UE trebuie să fie în măsură să își apere cu fermitate interesele fundamentale, pe baza compatibilității cu OMC, a reciprocității și a aplicării efective a măsurilor de reechilibrare. Cu toate acestea, în cazul în care o astfel de abordare deschisă în relațiile economice dintre UE și China nu poate fi realizată, UE ar trebui să facă uz de apărarea sa comercială și de alte măsuri autonome relevante împotriva companiilor chineze, în cazul în care descoperim efecte de denaturare a comerțului sau amenințări la adresa intereselor strategice și de securitate ale UE. Acestea ar trebui să reflecte restricțiile cu care se confruntă companiile europene în China.

Normele UE în materie de antitrust, concentrări economice și ajutoare de stat pentru companiile chineze care își desfășoară activitatea în Europa: Pentru a evita concurența neloială, UE ar trebui să dezvolte un „instrument de neutralitate concurențială” pentru a asigura neutralitatea concurențială a întreprinderilor de stat chineze pe piața europeană. Același lucru trebuie să se aplice tuturor companiilor subvenționate de stat, indiferent de structura acționariatului acestora și de țara în care își desfășoară activitatea în principal. Trebuie continuate eforturile multilaterale de consolidare a normelor OMC privind subvențiile industriale, bazate pe cooperarea trilaterală dintre UE, Statele Unite și Japonia.

Reciprocitatea în domeniul achizițiilor publice: Companiilor europene li se interzice adesea să participe la licitații publice în China. Comisia Europeană trebuie să garanteze că autoritățile contractante și statele membre aplică în mod eficace directivele UE 2014 și, eventual, să revizuiască cadrul. Colegiuitorii ar trebui să finalizeze noul Instrument pentru achiziții publice internaționale (IPI) echilibrat pentru a consolida setul de instrumente al UE și pentru a promova condiții comerciale reciproce la nivel mondial. China ar trebui să adere la Acordul OMC privind achizițiile publice cât mai curând posibil și să se deschidă licitațiilor internaționale.

Transferuri forțate de tehnologie: Transferurile forțate de tehnologie și furtul de DPI (proprietate intelectuală) continuă să fie exercitate de către vânzătorii chinezi. Practica ilicită este, de asemenea, un produs secundar al proiectului „Made in China 2025” al Beijingului, prin care se urmărește cu asiduitate paritatea tehnologică cu SUA și UE. Aceste metode subminează perspectivele de afaceri viitoare, precum și crearea de locuri de muncă și creșterea economică în Europa. Deși recunoaștem cu satisfacție că normele care interzic în mod direct mai multe tipuri de transfer forțat de tehnologie fac parte în prezent din CAI, trebuie totuși să ne asigurăm că abordarea adecvată a tuturor formelor de transfer forțat de tehnologie și de furt de DPI rămâne o prioritate în relațiile bilaterale. Comisia Europeană ar trebui să înființeze un grup operativ pentru a sensibiliza statele membre și întreprinderile europene și pentru a insista asupra autorităților chineze și ale vânzătorilor să elimine transferurile forțate de tehnologie și încălcările protecției DPI.

Strategia industrială pentru UE: UE trebuie să îmbunătățească condițiile-cadru pentru ca întreprinderile să investească și să inoveze. Strategia Chinei privind industriile-cheie ar trebui analizată, iar lecțiile învățate ar trebui să se reflecte în cheltuielile pentru cercetare, dezvoltare și inovare la nivelul UE și al statelor membre. Investițiile continue în cercetarea, dezvoltarea și inovarea din UE pot crea, de asemenea, noi interdependențe pentru a echilibra puterea între UE și China. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită rezilienței lanțurilor de aprovizionare ale UE în scopul „autonomiei strategice deschise”, inclusiv prin dezvoltarea de noi oportunități în vecinătatea sudică și estică. Grupul PPE solicită, de asemenea, transparență în ceea ce privește acordurile bilaterale dintre state individuale și China. Este descurajant atunci când sunt utilizate reglementări de stat discutabile pentru a păstra secrete contractele strategice cu Beijingul. Din păcate, acesta a fost cazul unui împrumut recent acordat de China guvernului ungar pentru o cale ferată de mare viteză între Budapesta și Belgrad. Grupul PPE solicită, de asemenea, ca acordurile bilaterale dintre state individuale și China să se bazeze pe o evaluare solidă a riscurilor pentru a garanta că aceste investiții nu subminează securitatea sau ordinea publică în UE prin operarea, gestionarea sau controlul, printre altele, al infrastructurii critice, al tehnologiilor critice și al produselor cu dublă utilizare, al furnizării de factori de producție critici sau de informații sensibile, inclusiv de date cu caracter personal. În acest sens, Grupul PPE solicită transparență în ceea ce privește astfel de acorduri.

Inițiativa „O centură, un drum” (BRI): Agenda geopolitică a Chinei, ascunsă sub masca proiectelor de infrastructură sau finanțare în cadrul inițiativei „O centură, un drum”, trebuie recunoscută ca ceea ce este, iar aceste proiecte trebuie monitorizate îndeaproape, inclusiv în privința efectelor lor politice negative. UE ar trebui să-și susțină mai bine propria strategie de conectivitate, pentru a construi infrastructuri și a acorda finanțare în țări terțe, pentru că acest lucru are o importanță strategică și va crea oportunități de afaceri pentru companiile noastre. Trebuie să cerem însă ca BRI să respecte standardele internaționale și, recunoscând lipsa de transparență a proceselor de licitație, să permită o concurență echitabilă pe piețele terțe, susținând practicile economice multilaterale de guvernanță.

Platforma tehnologică 5G: Dezvoltarea rețelei 5G în întreaga Europă este o piatră de temelie a competitivității viitoare a Europei. Resursele mobilizate în Planul de redresare pentru Europa ar trebui utilizate pentru a oferi tuturor statelor membre fondurile necesare pentru infrastructuri sigure, precum și pentru a susține industria, capabilitățile și inovarea în Europa. Participarea Chinei în acest domeniu ar trebui analizată atent, iar companiile considerate ca o amenințare pentru securitate trebuie excluse din orice acțiune legată de 5G din UE-27.

Sectorul agroalimentar, pescuitul și acvacultura ca atuuri strategice în relațiile cu China: Având în vedere dependența persistentă a Chinei și a conducerii chineze în domeniul securității alimentare, UE ar trebui să mobilizeze resurse pentru a dezvolta un cadru inteligent care să protejeze interesele fermierilor, pescarilor și producătorilor și consumatorilor de acvacultură europeni, și care să evite concurența neloială în sectorul agricol, cel al pescuitului și cel al acvaculturii. Am luat act de Acordul dintre Uniunea Europeană și guvernul Republicii Populare Chineze privind cooperarea referitoare la indicațiile geografice și protejarea lor. Vom urmări îndeaproape aplicarea acestui acord, monitorizând eforturile Chinei de a asigura protecția indicațiilor geografice protejate europene.

În privința comerțului, susținem în continuare o relație deschisă cu China. Din păcate, din cauza persistenței măsurilor netarifare nejustificate, a barierelor tehnice și a lipsei de reciprocitate, relația noastră comercială rămâne dezechilibrată. Subvențiile de stat din China conduc la supracapacitate și dumping pe piețele europene și globale. O abordare pur tranzacțională nu garantează realizarea obiectivelor strategice, dar nici abordarea europeană de a ajunge la o soluție prin negocieri - și nu impunând tarife ca SUA - nu conduce întotdeauna la succes.

Un exemplu elocvent este Forumul mondial privind supracapacitatea producției siderurgice, creat de OCDE în 2016 după criza globală a oțelului provocată de capacitările excedentare masive ale Chinei. După trei ani de negocieri nu s-a obținut niciun rezultat concret, iar China a decis în cele din urmă să se retragă din Forum, în 2019. Problema capacităților excedentare de oțel există în continuare și pune în pericol 2,6 milioane de locuri de muncă directe sau indirecte din UE.

Recomandările politice ale Grupului PPE

Realizarea modernizării OMC: Din 2001, când s-a alăturat OMC, China nu și-a respectat angajamentele. UE, alături de alți membri ai OMC, ar trebui să-și continue în mod activ eforturile de a actualiza cadrul de reglementare al organizației. China trebuie să-și respecte responsabilitățile și angajamentele de membru în această privință și să-și recunoască statutul economic real, incluziv să admită că nu se mai încadrează în categoria țărilor în curs de dezvoltare.

Utilizarea integrală a instrumentelor de apărare comercială: Atât timp cât continuă practicile comerciale neloiale, solicităm aplicarea neîntreruptă și strictă a instrumentelor de protecție comercială ale UE și a noii metodologii antidumping, și analizarea posibilității de a le face mai stricte. Aceasta va fi mai eficientă în tratarea distorsionării prețurilor și costurilor care nu este rezultatul forțelor pieței libere.

Mai multe investigații din proprie inițiativă ale Comisiei Europene: Grupul PPE susține creșterea capabilităților Comisiei Europene de a investiga ex officio cazurile antidumping și antisubvenții, fără a fi necesare plângeri formale din partea companiilor europene afectate. Comisia ar trebui să utilizeze la maximum aceste competențe crescute.

Explorarea unor noi forme flexibile de cooperare în alianță: Încurajăm statele membre să creeze un nou for de cooperare multilaterală, folosind experiența Comitetului de coordonare pentru controlul strategic multilateral al exporturilor. Obiectivul principal al acestui nou forum ar fi să monitorizeze și să controleze exportul de tehnologii, fluxurile comerciale și investițiile sensibile în țările în cauză, precum și standardele etice în cercetare, producție și eliminarea datelor.

O examinare efectivă a investițiilor străine directe: Cerem insistent statelor membre să implementeze rapid și să aplice efectiv noile reglementări, stabilind mecanisme de examinare a investițiilor străine în sectoarele critice și să elimine lacunele existente. Ar trebui luată în considerare și o posibilă revizuire, pentru a soluționa distorsiunile de pe piață provocate de subvențiile străine în piața internă. Suntem îngrijorați de încercările de a crea dependențe economice dăunătoare prin investiții strategice și ne angajăm să creștem autonomia strategică deschisă a Europei în această privință.

Un acord de investiții UE-China cuprinzător (AIC): Suntem în favoarea acordului politic de principiu la care s-a ajuns cu privire la un acord de investiții UE-China cuprinzător, care urmărește crearea unui cadru juridic mai sigur pentru un acces pe piață și oportunități de investiții pe termen lung. Reflectându-ne prioritățile, AIC poate contribui la o mai mare reciprocitate în accesul pe piață, la condiții de concurență mai echitabile și la promovarea unui tratament nediscriminatoriu pentru afaceri și investitori. Recunoaștem însă că acordul nu va remedia toate lacunele din aceste domenii. Grupul PPE va monitoriza atent acordul, incluzând dispoziții ambițioase privind comerțul și dezvoltarea durabilă, cum ar fi cele referitoare la drepturile lucrătorilor, cu care China a fost pentru prima oară de acord. Vom lua, de asemenea, în considerare situația drepturilor omului în China atunci când ni se va cere să aprobăm acordul de investiții. Monitorizarea implementării este esențială, întrucât valoarea înțelegerii depinde de modul în care China va aplica aceste angajamente.

Problema supracapacității: UE ar trebui să continue dialogul cu alți actori internaționali în cadrul OCDE, OMC și G20 și să facă presiuni asupra Chinei pentru a relua negocierile.

Acordul de investiții cu Taiwanul: Susținem lansarea negocierilor pentru un acord bilateral de investiții cu Taiwanul. În plus, solicităm Comisiei să finalizeze activitatea pregătitoare, mai ales studiul preliminar și evaluarea de impact, pentru a începe oficial discuțiile în cadrul politicii UE „O singură Chină”. Considerăm, de asemenea, că Taiwanul ar trebui acceptat la reuniunile, mecanismele și activitățile OMC, în special în timpul pandemiei. Managementul echilibrat al crizei în această țară a demonstrat valoarea pe care participarea sa o poate avea pentru organizație.

Eforturi pentru o aplicare reală: Grupul PPE se va asigura că Parlamentul European monitorizează activ aplicarea efectivă a oricărui viitor acord cu China, încurajând rolul diplomației parlamentare și al dialogului în aceste eforturi.

În dezbaterile publice și academice europene, Beijing încearcă să influențeze discursul public în societatea europeană. Ceea ce urmărește este să-și impună propriile narațiuni politice și să cenzureze vocile critice din Europa.

Libertatea de opinie, expresie, religie și asociere sunt principii fondatoare ale democrațiilor noastre liberale. În Europa, gândirea critică este considerată un element esențial al democrației noastre participative. Pentru Partidul Comunist Chinez, aceste principii fondatoare ale modelului european aparțin „celor șapte curente subversive” și „răului occidental” care trebuie reprimat în China.

În același timp, China se folosește din ce în ce mai mult de aceste libertăți în Europa pentru a-și forma agenda. O dezbatere transparentă privind China în media, universitățile, grupurile de reflecție și canalele noastre de media socială este salutară și prolifică, însă trebuie combătute mijloacele oculte de a manipula discursul public.

Unele companii de media europene au fuzionat sau au fost achiziționate de companii chineze și au introdus astfel orientări de lucru pro-China. Veniturile din publicitate și inserțiile media chineze plasate de instituții și companii chineze sunt folosite ca pârghie pentru promovarea mesajelor favorabile Chinei și cenzura informațiilor critice. Jurnaliștii și universitățile europene sunt supuse unor presiuni din partea ambasadelor Chinei din Europa, pentru a se abține de la afirmații care sunt percepute ca fiind critice cu privire la această țară. Grupurile de reflecție și universitățile finanțate de instituții și companii chineze, sau în cooperare cu acestea, promovează opiniile guvernului chinez. Vasta rețea de peste 500 de institute Confucius din toată lumea este și ea utilizată în același scop. Mai mult, încearcă să interfereze cu programa universităților occidentale pentru a cenzura discursurile și cercetările critice legate de China. Cercetătorilor și jurnaliștilor europeni li se refuză viza sau accesul la resurse chineze dacă activitatea lor este considerată ca fiind critică cu privire la politicile Partidului Comunist.

Aceste intervenții trec adesea neobservate, dar sunt un atac la adresa valorilor și principiilor noastre fundamentale. Pentru a le diferenția de diplomația publică obișnuită de „soft-power”, aceste noi tactici de politică diplomatică manipulatoare au fost regrupate sub denumirea de „sharp power”.

Recomandările politice ale Grupului PPE

Examinarea investițiilor străine directe: În ultimii 10 ani, China a investit aproape 3 miliarde EUR în companii europene de media. Doar unele state membre ale UE au mecanisme de examinare a investițiilor străine curente în media. Încurajăm, de aceea, Comisia să creeze un sistem de reglementare la nivelul UE pentru a împiedica companiile mediatice finanțate sau controlate de guverne să achiziționeze companii media europene. Aceasta ar trebui să se aplice mai ales țărilor nedemocratice, în care organizațiilor media europene nu li se permite să funcționeze liber sau sunt supuse presiunilor pentru a-și orienta informațiile în favoarea guvernelor locale. Aceste eforturi ar trebui să se bazeze pe o bază de date comună, pentru a facilita o prevenție și/sau urmărire armonizată în întreaga Uniune Europeană. Altfel exemplul Chinei va fi urmat de alte state cu ideologii politice autoritare similare, iar Uniunea Europeană riscă ca alte țări să se implice în afacerile sale interne.

Susținerea cercetării și a jurnalismului independent în cazul Chinei: O mai mare susținere pentru expertiza independentă cu o poziție critică asupra Chinei ar face grupurile de reflecție și universitățile mai puțin dependente de companiile și instituțiile chineze care le sponsorizează actualmente activitățile. Crearea unui program de cercetare asupra Chinei finanțat de UE - destinat universităților europene - și a unei Fundații europene pentru cunoașterea Chinei ar fi foarte utilă. De asemenea, UE și statele membre trebuie să continue să apere libertatea de exprimare în universități, pentru ca această libertate să nu fie subminată de constrângerile autorităților chineze, nici în cazul studenților și universitarilor europeni, nici în al celor chinezi.

Promovarea, susținerea și finanțarea jurnalismului independent și a presei liberale: UE și statele sale membre ar trebui să sprijine jurnaliștii care investighează cenzura, propaganda, hărțuirea presei și abuzurile asupra drepturilor omului din China. Inițiativa privind încrederea în jurnalism, Consorțiul internațional al jurnaliștilor de investigație și Forumul pentru informații și democrație sunt exemple puternice. UE ar putea contribui la aceste eforturi, creând un Fond european pentru media democratică.

Combaterea campaniilor de dezinformare și a narațiunilor impuse de China: Un fabricant european de autoturisme a fost forțat să se scuze public pentru că a plasat o publicitate care îl cita pe Dalai Lama pe o platformă de socializare. Menționarea persecuției minorităților religioase și etnice, cum ar fi tibetanii și uigurii, sau acordarea unui premiu european de literatură unui scriitor deținut în China poate conduce la amenințări din partea diplomaților chinezi la adresa instituțiilor academice și chiar a guvernelor. Tentativele Chinei de a-și impune propriile narațiuni și a cenzura opinii în UE nu pot fi tolerate. Toate instituțiile UE trebuie să fie foarte stricte în a identifica și a trata ca atare campaniile chineze de dezinformare, cum ar fi cele legate de criza provocată de pandemia de Covid-19. Propunem documentarea dezinformării și a încălcărilor drepturilor omului, pentru a crește gradul de conștientizare și a ajuta astfel victimele, indiferent dacă sunt indivizi, corporații sau guverne. Această acțiune ar putea pune bazele unor eforturi educaționale, cum ar fi seturi de instrumente sau site-uri web specifice, pentru a dota cetățenii europeni cu abilitățile și/sau cunoștințele necesare pentru a nu se lăsa dezinformați.

Aceste date ar putea fi compilate și publicate în mod regulat de SEAE.

Apărarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale: Abuzurile drepturilor omului în China continentală și Hong Kong nu pot fi ignorate și este necesară o reacție puternică din partea UE și a statelor sale membre. Grupul PPE salută regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (versiunea UE a Legii Magnitsky), care va asigura tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea drepturilor omului. Grupul PPE ar trebui să preia conducerea diplomației politice, pentru a include corupția în regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului.

Eliberarea activiștilor pentru drepturile omului: Solicităm eliberarea apărătorilor drepturilor omului, a disidenților și a altor persoane arestate și deținute arbitrar, inclusiv a cetățeanului suedez Gui Minhai. Am luat cu mare îngrijorare la cunoștință semnalările unor încălcări sistematice ale drepturilor omului - inclusiv internarea, sterilizările și avorturile forțate - care au loc în Xinjiang împotriva uigurilor și a altor minorități majoritar musulmane și cerem o investigare independentă și urgentă a acestor acuzații. Subliniem necesitatea accesului liber în Tibet, inclusiv pentru diplomați, jurnaliști, turiști și pentru tibetanii înșiși.

Continuarea susținerii Hong Kong-ului: Grupul PPE trebuie să continue să susțină autonomia, libertatea și statul de drept în Hong Kong, precum și să încurajeze statele membre să pună în aplicare pachetul de măsuri convenit de Consiliul Afaceri Externe la 28 iulie 2020, precum și rezoluția comună a Parlamentului din 15 iunie 2020.

Interdicțiile europene pentru importul de produse la fabricarea cărora se utilizează munca forțată: Există informații că autoritățile chineze dețin un milion de uiguri în tabere în provincia Xinjiang, pe care îi utilizează la muncă forțată. Camera reprezentaților a SUA a adoptat aproape în unanimitate o lege care interzice importul de produse fabricate cu utilizarea muncii forțate. Și UE ar trebui să interzică importul de produse de la companiile care utilizează munca forțată, în conformitate cu dreptul OMC. Produsele fabricate în taberele de reeducare ar trebui interzise și pe piețele UE.

Susținerea libertății religioase în China: China refuză în continuare libertatea religioasă a cetățenilor săi. Asociațiile și comunitățile religioase, în special creștinii, musulmanii, budiștii și alții care nu fac parte din organizații controlate de regim, sunt supuse hărțuirii, detenției, distrugerii simbolurilor sacre și a lăcașurilor de cult, represiunilor și altor forme de persecuție neîncetată. UE ar trebui nu numai să ofere mijloace adecvate Trimisului special pentru promovarea libertății religioase sau de convingeri în afara UE, ci și să ridice continuu problema libertății religioase în relațiile sale cu Republica Populară Chineză.

China a devenit unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul ONU și participă tot mai mult cu trupe la operațiunile de menținere a păcii ale ONU. În calitate de membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU și membră a Consiliului pentru Drepturile Omului, China are o responsabilitate specială de a susține cei trei piloni ai ONU: drepturile omului, pacea și securitatea și dezvoltarea.

Poziția UE în privința tensiunilor dintre SUA și China

Situația relațiilor SUA-China are implicații globale, mai ales de când pandemia mondială a exacerbat tensiunile existente. Concurența marilor puteri se transformă indubitabil în rivalitate. În aceste condiții, UE trebuie să ia o poziție care să-i permită să-și apere interesele, menținând totodată o relație de lucru cu ambii protagoniști.

Pe de o parte, UE și SUA sunt conectate prin legătura transatlantică - instituționalizată în NATO - bazată pe principiile democrației, libertății, drepturilor omului și statului de drept. Grupul PPE se angajează să reînnoiască și să consolideze această legătură. UE sprijină loial Statele Unite, prin menținerea embargoului asupra armelor în China, și o face deja de peste 30 de ani. Pe de altă parte, piața chineză, cu toate rezervele existente, este un magnet puternic, care atrage întreprinderi europene de toate dimensiunile.

Doar UE ca ansamblu oferă statelor sale membre șansa de a-și menține autonomia în fața concurenței SUA-China pentru supremație. Pentru a nu fi strivită de cei doi giganți geopolitici, UE trebuie să aibă o politică externă principială, dar pragmatică. Apărarea multilateralismului și a instituțiilor sale - precum și respectarea ordinii bazate pe reguli - sunt fundamentale pentru apărarea poziției UE. Aceasta implică impunerea unor sancțiuni pentru a apăra interesele europene.

Aceasta ar putea conduce la regrese temporare sau dezamăgiri, cum ar fi eventuale represalii ale Beijingului în raport cu interesele noastre de afaceri. Pe termen lung însă va fi întărit un sistem internațional bazat pe norme transparente. Pentru a atinge acest scop, UE trebuie să preia inițiativa în recrearea alianței sale cu SUA. Același lucru ar trebui să se întâmple și cu alte state democratice, cu vederi similare, preocupate de cât de selectivă poate fi China în respectarea normelor internaționale.

Grupul PPE salută instituirea dialogului UE-SUA cu privire la China și solicită o discuție solidă pe domenii, cum ar fi transferul forțat de tehnologie sau consolidarea instituțiilor multilaterale, unde o abordare comună nu este doar de dorit, ci și necesară. Grupul PPE solicită, de asemenea, UE, SUA și altor țări democratice să urmărească o agendă ambițioasă de susținere a democrației în întreaga lume, să lupte împotriva autoritarismului în expansiune, să susțină dorința oamenilor de libertate și să crească reziliența democratică.

În funcție de rezultatele acestor eforturi, relațiile UE-China pot evolua în trei scenarii:

a) Scenariul pozitiv - angajament și cooperare

Într-o perspectivă pozitivă, ambele părți continuă să coopereze. Aceasta va permite UE să se angajeze și cu SUA, și cu China, să încheie acorduri, să intensifice comerțul și să crească nivelul investițiilor. Toți cei trei parteneri lucrează concertat pentru a face față provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, terorismul și pandemia actuală. Dialogul regulat este însoțit de un nivel ridicat de încredere.

b) Scenariul neutru - părțile coexistă și se descurcă

UE acceptă puterea partenerilor săi și se străduie să și-o crească pe cea proprie. Faptul că UE este conștientă de concurența tot mai acerbă și de eforturile de a combate practicile comerciale neloiale nu periclitează cu totul relația, întrucât toate părțile știu că au mai mult de câștigat decât de pierdut.

c) Scenariul negativ - rivalitate și conflict

Al treilea scenariu implică consecințele cele mai grave. Într-un mediu ostil, în care încrederea nu mai există, comerțul este frânat și abundă diferite măsuri de represiune, UE trebuie să reușească să facă față și să manevreze.

Publicul european nu va accepta o confruntare armată. UE poate rezista tendințelor agresive de a o împinge să participe numai dacă este puternică și unită. Forța sa constă într-o politică externă eficientă și asertivă, în spiritul articolului 24 alineatul (3) din TUE. UE trebuie să fie dispusă să profite fără a se scuza de pârghiile sale (actor economic puternic, donator dominant de ajutor, partener politic de încredere, exportator al unui anumit tip de model de integrare). Unitatea implică o poziție unificată față de China și SUA, în care interesele pe termen scurt și înguste nu prevalează asupra interesului general. În fața Chinei, Europa trebuie să profite firesc de puterea sa de negociere colectivă mult mai mare.

UE trebuie să se pregătească pentru o posibilă ruptură a relațiilor între SUA și China. În acest sens, UE trebuie să devină autosuficientă în sectoarele de bază ale economiei, prin schimbarea naturii lanțurilor de aprovizionare (apropierea lor de casă) și creșterea semnificativă a investițiilor în cercetare și dezvoltare. Poate că UE nu va putea opri acțiunile chineze, dar ar trebui să se asigure că acestea vor avea un preț. Aplicarea hotărâtă a reciprocității, mecanismele de control al investițiilor, limitarea achiziționării companiilor europene sensibile și a infrastructurilor strategice, inclusiv agricultura, imobilele și tehnologia, ar trebui luate în considerare atunci când se încearcă reechilibrarea legăturilor cu China. În plus, măsurile restrictive (adică regimul global de sancțiuni) ar trebui să rămână întotdeauna o opțiune utilizabilă. Apărarea fermă a libertății și a democrației crește capacitatea UE de a face față mai bine eforturilor sistematice ale Chinei de a-i influența politicienii și societatea civilă, încercând să modeleze opinia publică în funcție de interesele strategice chineze. În plus, UE ar trebui să expună tacticile și acțiunile agresive chineze în țările terțe vulnerabile. Aceste țări sunt ademenite, de exemplu, cu promisiunea inițiativei „O centură, un drum”, pentru a sfârși în capcana datoriilor (datorii pentru active).

Dialogul reînnoit UE-SUA cu privire la China - axat pe aspectele politice, de securitate, strategice și economice - ar putea servi drept platformă atât pentru UE, cât și pentru SUA, pentru a înțelege și a-și modera reciproc mai bine abordarea față de Beijing și a evita escaladările inutile în relația SUA-China. Liderii europeni trebuie să nu uite că politica SUA față de China este una dintre puținele chestiuni din politica americană în care poate fi obținut consensul ambelor partide.

Legătura transatlantică, oricât de strânsă ar deveni relația noastră cu China, este și va fi întotdeauna mai puternică și mai importantă pentru UE. Credința în libertate și democrație ne leagă de SUA, care este un aliat crucial în relațiile cu China.

Concluzii

Politica UE față de China ar trebui se bazeze pe următoarele principii: cooperează, dacă este posibil; concurează, dacă trebuie; înfruntă, dacă este necesar. Această abordare ar permite UE să reacționeze flexibil la evoluția relației bilaterale.

Angajamentul impune însă existența unui interes de ambele părți și respectarea normelor în vigoare. Prin urmare, așteptăm de la China să-și respecte propriile angajamente. Aplicarea selectivă a ordinii internaționale bazate pe reguli este inacceptabilă. Ne așteptăm la nediscriminare și deschidere din partea Beijingului, precum și la disponibilitatea sa de a accepta responsabilitatea și responsabilizarea inerente rolului său mai pregnant pe scena internațională.

Grupul PPE susține o relație cu China care să fie principială, practică și pragmatică. UE nu trebuie să facă compromisuri cu privire la valorile și principiile sale. Grupul PPE solicită instituțiilor europene și statelor membre ale UE să facă uz de toate mijloacele pentru a convinge conducerea chineză să-și transforme țara - sursă de inspirație - într-un membru responsabil al comunității internaționale.