O Europă care inovează! Noi punem oamenii în centrul inovării

18.04.2018

O Europă care inovează! Noi punem oamenii în centrul inovării

Publicaţie picture

Europa are nevoie de un semnal de alarmă

Dacă evoluțiile culturale și politice au fost în principal cele care au schimbat lumea în anii 1980 sau 1990, inovațiile tehnologice reprezintă motorul evoluțiilor sociale, politice și economice extraordinare din prezent. Dacă analizăm evoluțiile tehnologice din SUA, Asia și din anumite țări din Orientul Mijlociu, Europa trebuie să avanseze într-un ritm mai accelerat, să recupereze decalajele și să își reînnoiască ambițiile de a modela lumea digitală, deoarece politica în domeniul inovării va decide cum putem să asigurăm modul nostru de viață european în viitor.

Europa are un avantaj fundamental în ceea ce privește inovarea

Datorită valorilor noastre, Europa se va afla în fruntea următorului val de inovare. Stabilitatea noastră politică și economia noastră socială de piață sunt resurse valoroase și ne conferă un avantaj competitiv unic pentru a ne plasa în avangarda viitoarei perioade de transformare digitală. Continentul nostru are, în prezent, o ocazie unică de a modela următorul val al revoluției digitale: în anii următori, noile tehnologii vor transforma în mod fundamental industriile tradiționale și vor pătrunde în viața de zi cu zi a tuturor cetățenilor, nelimitându-se doar la obiceiuri de comunicare. Următorul val digital nu se referă doar la competențele în domeniul tehnologiei informației și la noile modele de afaceri. Succesul său va depinde de capacitatea noastră de a înțelege cum să implementăm inovația în viața de zi cu zi. Europa este cea mai în măsură să răspundă acestei provocări, deoarece modul nostru de viață european face diferența, cu valorile sale, cu economia socială de piață, cu capacitățile creative și cu stabilitatea sa politică, dar și cu industriile sale, capacitățile de cercetare, sistemele educaționale și puterea consumatorilor.

Modul de viață european va modela era digitală

Inovarea s-a aflat întotdeauna în centrul ADN-ului european: este important ca europenii să viseze din nou la o Europă care să stimuleze inovarea la nivel mondial. Prosperitatea societăților noastre europene, precum și securitatea noastră socială în viitor depind în mare măsură de inovare.

Europa trebuie să își recâștige apetitul pentru inovare: avem milioane de întreprinderi nou-înființate, de IMM-uri, de industrii, de tineri antreprenori, de cercetători și de studenți pregătiți să joace un rol, dacă stabilim condițiile și stimulentele propice pentru ca aceștia să se dezvolte și să rămână în Europa.

Europa poate crea mediul inovator potrivit, un mediu condus de valorile noastre și nu de giganții tehnologiei sau de puterile autoritare, întrucât calea europeană este echilibrată. Și întrucât calea europeană este, de asemenea, echitabilă, trebuie să eliminăm decalajul dintre regiunile avansate și cele care recuperează decalajul.

Europa ascultă temerile și preocupările cetățenilor și le răspunde: inovarea nu se rezumă doar la afaceri. Mediul politic are responsabilitatea de a stabili condițiile adecvate pentru ca societățile să se implice în inovare, dar trebuie, de asemenea, să anticipeze și să compenseze impactul său asupra cetățenilor și al societăților.

Trebuie să modelăm o uniune a inovării la nivel european care (1) să îmbunătățească viața de zi cu zi a cetățenilor, (2) să pregătească cetățenii, industriile și universitățile noastre pentru următorul val digital, (3) să garanteze că toate persoanele au acces la oportunități digitale pentru propria viață, (4) să beneficieze de o finanțare ambițioasă.

(1) Considerăm că inovarea poate îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor noștri

  • Stimularea inovării necesită recâștigarea încrederii cetățenilor într-un spațiu cibernetic sigur:
    • crearea de noi centre de cercetare ale UE privind securitatea cibernetică;
    • asigurarea unei actualizări constante a unor standarde solide pentru garantarea infrastructurilor critice (centrale electrice, stații de epurare a apei) prin revizuirea Directivei privind securitatea rețelelor și a informațiilor (NIS);
    • crearea unei brigăzi cibernetice a UE care să demonstreze că suntem pregătiți să ne apărăm bazându-ne pe propriul know-how.
  • Stimularea inovării înseamnă o nouă ofensivă în principalele sectoare pentru a construi o economie bazată pe date și pentru a crea următorul „airbus”:
    • pentru sănătate (de exemplu, proiectele privind vindecarea cancerului/bolii Alzheimer) –  câștigarea inițiativei privind inteligența artificială și învățarea automatizată (noi „laboratoare” în UE), asistența medicală personalizată prin aplicații cu volume mari de date, cu toate garanțiile adecvate pentru securitatea datelor;
    • pentru mobilitate – sistemele de transport inteligente cooperative (C-ITS) cu drumuri inteligente și intermodalități și conectivității îmbunătățite, cu conducere semi-autonomă și autonomă, cu un nivel sporit de vehicule electrice și cu alte soluții alternative pentru emisii scăzute, cum ar fi pilele de combustie;
    • pentru locuințe – arhitectura digitală pentru a reduce costurile de construcție, case conectate pentru a economisi energie, urbanism pentru a reglementa traficul și pentru a anticipa dezvoltarea cartierelor, promovând conceptul de orașe inteligente și sate inteligente;
    • pentru strategia spațială – avertizarea timpurie a dezastrelor naturale; cartografierea prin satelit a secetelor la nivel mondial, a calității solului și a schimbării destinației terenurilor; operațiunile de salvare; cartografierea incendiilor de pădure; sistemele de navigație la bordul autovehiculelor; controalele la frontiere; comunicațiile;
    • pentru energie: utilizarea tehnologiilor energetice curate pentru a atinge obiectivele în domeniul climei și al energiei, cum ar fi biogazul ecologic inovator provenit din prelucrarea gunoiului de grajd.
  • Stimularea inovării înseamnă, de asemenea, revitalizarea sectoarelor esențiale pentru calitatea vieții noastre:
    • pentru producția agricolă: utilizarea roboticii, a tehnologiei de precizie și a tehnologiei de cartografiere pentru a limita utilizarea pesticidelor; volumele mari de date pentru a monitoriza și a identifica bolile animalelor, utilizarea îngrășămintelor și deficiențele plantelor; extinderea accesului la internetul în bandă largă în zonele rurale, prelucrarea inovatoare a gunoiului de grajd pentru a produce concentrate minerale de înaltă calitate ca înlocuitoare sustenabile ale îngrășămintelor minerale;
    • pentru condițiile de muncă mai bune: munca la distanță, mobilitatea profesională;
    • pentru accesul inteligent la servicii la domiciliu: telemedicina, e-sănătatea;
    • pentru oportunități mai multe pentru cetățenii cu handicap de a accesa piața forței de muncă și de a participa în societate.
  • Stimularea inovării înseamnă o mai bună protecție a diversității culturale europene și a identității noastre creative:
    • încurajarea unui „Netflix” european;
    • crearea unei biblioteci digitale europene;
    • realizarea de investiții în industriile culturale și creative (ICC) în Europa și valorificarea potențialului nerecunoscut al digitalizării în cadrul industriilor culturale și creative.

(2) Vrem să pregătim Europa pentru următorul val de inovare

  • Stabilirea cadrului potrivit – întrucât suntem o piață de 500 de milioane de consumatori, ne putem impune propriile norme, valori și standarde:
    • aprofundarea pieței unice digitale pentru a elimina fragmentarea și pentru a crea piața cu cea mai mare dimensiune;
    • o platformă europeană de date deschise și un flux liber și nelimitat de date la nivelul UE pentru întreprinderile mari și pentru întreprinderile nou-înființate;
    • un cloud deschis destinat domeniului științific și o platformă de date la nivel european;
    • confidențialitatea și securitatea datelor pentru a consolida încrederea în ecosistemul digital;
    • ofensiva digitalizării pentru IMM-uri;
    • îmbunătățirea accesului investițiilor inteligente la piețele financiare;
    • facilitarea tranziției de la laborator la piață – de prea multe ori inovațiile sunt realizate, dar nu pot fi vândute;
    • promovarea Capitalei europene a inovării și a Premiilor European Women Innovator;
    • promovarea premiilor StartUp Europe Awards în inovare.
  • Garantarea accesului la tehnologie și asigurarea infrastructurii adecvate vor fi esențiale pentru asigurarea coeziunii la nivelul UE:
    • Europa trebuie să valorifice oportunitățile oferite de „internetul obiectelor”, de volumele mari de date, de tehnologia blockchain și de aplicarea software-ului;
    • reînnoirea și îmbunătățirea programului Orizont 2020 pe baza normelor noi și a valorii ideilor, pentru a crea un proces simplu și echitabil;
    • statele membre trebuie să își atingă obiectivul de 3 % din PIB pentru cercetare și inovare;
    • în ceea ce privește politica de coeziune de după 2020, metodologia pentru specializarea inteligentă ar trebui să devină modelul standard;
    • un plan de investiții 4.0 (măsură ulterioară planului Juncker);
    • dezvoltarea tehnologiilor lingvistice umane și accesul la acestea, permițând instituirea unei piețe unice digitale multilingve;
    • WiFi4EU, rețelele în bandă largă de mare viteză, identificarea spectrului, dezvoltarea tehnologiei cuantice și 5G;
    • supercalculatoarele și infrastructura electronică în fiecare regiune (de exemplu, extragerea de date);
    • crearea unei noi rețele europene – „Erasmus 4.0”;
    • încurajarea continuării și a aplicării la o scară mai largă a specializării inteligente (de exemplu, inițiativa Vanguard) pentru regiuni și continuarea parteneriatelor europene pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente.
  • Corelarea competențelor adecvate cu oportunitățile adecvate – atragerea TALENT-ului nostru:
    • învățarea digitală și alfabetizarea digitală de la o vârstă fragedă până la universitate, inclusiv pentru orice formare profesională;
    • înființarea de „tabere digitale de vară” sponsorizate de întreprinderi;
    • Universitatea europeană pentru inovare; consolidarea rețelelor de tineri inovatori și antreprenori, de exemplu prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (IET);
    • coordonarea programelor comune de cercetare la nivel de master și la nivel post-doctoral, a programului Erasmus digital la nivel post-universitar;
    • Grupul de reflecție privind internetul („EUI 4.0”);
    • Academia europeană de cunoaștere și inovare – platforme de cercetare în domeniul competențelor digitale;
    • stimularea „științei cetățenilor”;
    • integrarea tehnologiei în formarea tinerilor fermieri pentru a promova inovarea.
  • Crearea unei economii sociale de piață digitale:
    • inovarea oferă, de asemenea, noi oportunități de ocupare a forței de muncă – trebuie să încurajăm noile modele de afaceri care creează noi locuri de muncă, menținând în același timp standardele sociale în economia digitală;
    • acorduri comerciale echitabile pentru a ne proteja lucrătorii împotriva dumpingului inechitabil;
    • formarea profesională pe tot parcursul vieții pentru a adapta mai bine competențele persoanelor la schimbările de pe piața muncii;
    • dezvoltarea unor noi modele de condiții de lucru care îmbunătățesc echilibrul dintre viața profesională și cea privată în era digitală;
    • un nou cadru pentru platformele digitale care asigură faptul că practicile comerciale neloiale interzise în lumea analogică sunt, de asemenea, interzise în era digitală.

(3) Vrem ca fiecare cetățean să facă parte din Uniunea Inovării

  • e-democrația participativă (consultări, participare la procesele de luare a deciziilor etc.);
  • votul digital pentru alegerile europene (faza de testare în 2019);
  • administrația fără hârtie (modelul estonian);
  • reducerea birocrației cu 30 % prin simplificarea procedurilor și eliminarea regulamentelor care pot fi înlocuite prin simulare virtuală;
  • comunicarea valorii adăugate a proiectelor UE [de exemplu, „Let the Stars Shine” („Lăsați stelele să strălucească”)].

(4) Vrem ca ambițiile noastre să fie reflectate din punct de vedere financiar

  • Inovarea trebuie să se numere printre principalele noastre priorități în următorul CFM (post-2020) și trebuie să reprezinte un element-cheie în evaluarea la jumătatea perioadei a acestuia, inclusiv rezultatele pentru PC9 și viitoarele fonduri ESI:
    • 120 de miliarde de euro ar trebui dedicate cercetării și inovării din PC9, pe lângă cele 46 de milioane de euro din programarea concentrării tematice în cadrul politicii de coeziune;
    • ar trebui simplificate normele și procedurile de accesare a fondurilor UE și ar trebui să dăm dovadă de inovare în ceea ce privește execuția bugetului pentru a evita birocrația;
    • ar trebui create sinergii între fondurile pentru cercetare și inovare, fondurile structurale, FEIS și alte instrumente financiare.
  • ar trebui să acordăm prioritate sprijinului nostru financiar, oferindu-l celor mai bune proiecte cu valoare adăugată europeană reală și care nu pot fi gestionate la nivel național sau regional.
  • Normele privind fondurile structurale ale UE ar trebui să permită o mai mare cooperare interregională în domeniul inovării.
  • Programele de finanțare și diferitele instrumente ar trebui aliniate pentru a depăși „valea morții”.
  • Giganții tehnologiei trebuie să contribuie la acest val de inovare prin plata unei noi taxe de acces la piața unică digitală a UE.
  • Sectorul privat ar trebui să sponsorizeze proiecte cu un impact responsabil din punct de vedere social, cum ar fi taberele digitale, învățarea digitală pe tot parcursul vieții, alfabetizarea digitală, integrarea digitală etc.
  • Accesul la capitalul de risc și la împrumuturi ar trebui facilitat pentru întreprinderile nou-înființate și pentru IMM-uri.