Manfred Weber s-a născut la Niederhatzkofen (Bavaria), în 1972, fiind al doilea din trei frați. După ce a terminat liceul în 1990, și-a făcut serviciul militar în Neuburg an der Donau. Manfred a absolvit ingineria fizică la Universitatea de Științe Aplicate din München în 1996 și s-a căsătorit în 2002. După obținerea diplomei în inginerie fizică, a lucrat ca inginer independent înainte de a înființa două companii. Manfred Weber a început să testeze apele politice la vârsta fragedă de 16 ani, devenind membru al Junge Union și al Uniunii Creștin-Sociale (CSU ) în 1989. Între 2003 și 2007, a condus Junge Union Bavaria în calitate de președinte regional. În vârstă de 29 de ani, Manfred Weber a devenit cel mai tânăr membru al Parlamentului landului Bavaria în 2002, demisionând în 2004, după ce a fost ales membru al Parlamentului European. Este membru al președinției partidului CSU din 2009 și vicepreședinte al partidului CSU din 2015. De asemenea, a fost președinte al Comitetului pentru viitorul CSU între 2009 și 2015 și a prezidat partidul CSU în districtul său natal, Niederbayern, între 2008 și 2016. Pe lângă activitățile sale profesionale și politice, Manfred Weber este membru al comitetului central al catolicilor din Germania din noiembrie 2016 și este, de asemenea, membru al comitetului regional al catolicilor din Bavaria. A fost ales în Parlamentul European în 2004 și, de atunci, a făcut parte din Comisiile pentru afaceri constituționale, pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și pentru dezvoltare regională. În 2008, în calitate de raportor, a negociat Directiva Parlamentului European privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală - prima directivă privind afacerile interne adoptată prin procedura legislativă ordinară. Între 2006 și 2009, Manfred Weber a fost purtător de cuvânt pentru afaceri interne al Grupului PPE-DE, așa cum era cunoscut Grupul PPE la acea vreme. Este membru al Biroului Grupului PPE din 2006 și a fost ales vicepreședinte al Grupului PPE după alegerile europene din 2009, înainte de a deveni președinte în 2014.