Documentul de poziție al Grupului PPE privind politica socială

Modul în care lucrăm nu va mai fi niciodată același. Revoluția tehnologică la care asistăm conduce la progres tehnic fără precedent și noi posibilități de afaceri. Comerțul mondial, o monedă comună puternică, standardele industriale și de mediu europene și o piață unică puternică creează un cerc virtuos de întreprinderi de succes, de venituri fiscale mai mari și de locuri de muncă mai multe și mai bune. Progresul duce la prosperitate. În același timp, această revoluție tehnologică modifică radical modelele economice, sistemele sociale și piața muncii.

În calitate de creștin-democrați, sprijinim valorificarea întregului potențial al revoluției tehnologice, asigurându-ne, în același timp, că toată lumea din societatea noastră are șansa de a participa la această prosperitate. Nimeni nu ar trebui lăsat în urmă; trebuie să susținem politici care să țină seama de problemele demografice și să promoveze egalitatea de șanse pentru toți, în special pentru cei care sunt cei mai afectați de criză, cum ar fi grupurile vulnerabile, familiile, tânăra generație și persoanele în vârstă. Considerăm că valorile noastre sunt mai valabile ca niciodată și cel mai puternic punct de plecare în proiectarea viitorului. Ele combină ce au mai bun gândirea conservatoare, liberală și creștin-socială. Conceptul de economie socială de piață, cu echilibrul său între libertate și dezvoltarea neîngrădită a individului, pe de o parte, și solidaritatea cu toți cetățenii societății, pe de altă parte, sunt răspunsuri esențiale la problemele epocii noastre.

Aceste obiective trebuie atinse prin asigurarea unei munci decente, bazate pe demnitate și merit și care să conducă la o societate care este mai mult decât simpla însumare a eforturilor individuale. Aceasta implică faptul că Europa, împreună cu statele sale membre, trebuie să acționeze pentru a asigura respectarea muncii și remunerarea echitabilă. Salariile trebuie să le permită oamenilor să aibă o viață decentă. Aceasta mai presupune și libertatea antreprenorială și condiții de concurență echitabile în comerț, pe piața unică și în relațiile comerciale internaționale. Însă economia este în serviciul tuturor bărbaților și femeilor, nu invers. O piață unică puternică, stabilitatea socială și echitatea merg în paralel. Pentru a permite pieței unice să își valorifice pe deplin potențialul și să permită o concurență loială, aceasta are nevoie de standarde minime adecvate, inclusiv în ceea ce privește siguranța locului de muncă, protecția grupurilor vulnerabile, standarde de combatere a discriminării și de detașare echitabilă, precum și sprijin special pentru regiunile defavorizate prin intermediul fondurilor structurale.

Această politică socială a făcut parte din Tratatele de la Roma de instituire a CEE, care subliniază obiectivul primordial al progresului social și al dezvoltării economice echilibrate. Este de datoria noastră să continuăm această moștenire și să o ducem în secolul 21. Când cele șase state membre fondatoare inițiale ale UE s-au reunit în 1957-1958, și ele se confruntau cu schimbări economice, sociale și tehnologice fără precedent. Știau: progresul trebuie să fie atât economic, cât și social, fiecare putând juca un rol în funcție de aptitudinile sale, în crearea unei noi comunități și societăți bazate pe o economie socială de piață liberă, deschisă și echitabilă, care să permită economiilor să se dezvolte și să reducă sărăcia și inegalitatea.

Păstrarea șanselor într-o perioada marcată de COVID-19

Acest angajament față de o economie socială de piață este acum mai necesar ca oricând. Impactul economic și social profund al COVID-19 este doar cel mai recent exemplu al nevoii de a aborda problemele sociale la nivel european: nu pentru a reglementa fiecare detaliu, ci pentru a sprijini statele membre și a veghea ca egalitatea de șanse să rămână în centrul proiectului european, respectând în același timp principiul subsidiarității.

COVID-19 are un impact disproporționat asupra diferitelor state membre, regiuni și grupuri din societatea noastră, afectând cel mai grav grupurile cele mai vulnerabile. Pandemia a scos la lumină multe dezechilibre existente și a accelerat tendințe sociale periculoase. Traiul oamenilor este amenințat de încetinirea creșterii economice. În acest context, am convenit să adăugăm măsurilor naționale măsuri la nivel european cum ar fi programul SURE pentru a oferi o măsură unică de solidaritate economică și socială în Europa. Sistemul său bazat pe împrumuturi exclude riscul moral, oferind, în același timp, tuturor statelor membre europene mijloacele necesare pentru crea o plasă de siguranță în timpul acestei pandemii, pentru a sprijini mecanismele naționale de șomaj tehnic și pentru a evita concedieri în masă. Instrumentul, finanțat prin împrumuturi comune acordate de Comisia Europeană și susținute de garanțiile statelor membre, este un semn clar de solidaritate europeană în perioade de criză.

Recunoaștem în SURE sistemul european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj anunțat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în contextul actual în care efectele economice ale crizei durează mai mult decât se prevăzuse. Instrumentul ar trebui, prin urmare, să fie prelungit pe durata situației excepționale actuale, să se bazeze în continuare pe împrumuturi și să fie activat numai în cazul unor șocuri financiare/economice externe grave.

Dezvoltarea setului de competențe adecvat pentru viitor

Ca parte a răspunsului nostru la pandemia de COVID-19, dorim să întărim competitivitatea economiilor noastre, asigurându-ne că fiecare cetățean din societățile noastre are competențele adecvate pentru a-și găsi un loc de muncă și a-și pune talentele în practică, în special generația tânără, care suferă în prezent de criza provocată de pandemia de COVID-19. Trebuie să investim în capitalul uman și în cunoaștere pentru a ține pasul cu cerințele unei piețe moderne a muncii. Tânăra generație este afectată mai ales de niveluri ridicate ale șomajului, iar mulți angajatori nu pot să ocupe posturile vacante deoarece nu pot găsi persoane cu competențele potrivite.

Este nevoie de consolidarea programelor educaționale ale UE, aliniind în același timp formarea și învățământul la nevoile economiei și ale societății viitorului, sprijinind angajații și profesorii în formarea competențelor adecvate, precum și investițiile în infrastructura digitală. O parte semnificativă a fondurilor puse la dispoziție de planul de redresare în cadrul instrumentului Next Generation EU ar trebui să fie cheltuită pentru actualizarea competențelor și învățarea pe tot parcursul vieții.

De asemenea, dorim ca UE să dezvolte noi platforme digitale pentru posibilități transfrontaliere de educație și de angajare.

Aceste măsuri nu ar trebui să se limiteze doar la efortul de redresare pe termen scurt. Previziunile arată că, în viitor, tot mai multe persoane din UE vor ocupa locuri de muncă înalt calificate, preconizându-se în același timp că nevoia de locuri de muncă cu un nivel scăzut de calificare se va diminua. Prin urmare, sistemele de învățământ și formare favorabile incluziunii trebuie reformate și actualizate pentru a adapta calificările lucrătorilor la cerințele pieței forței de muncă, inclusiv la Pactul verde și la digitalizare. Această politică în ansamblul său ar trebui să fie în concordanță cu Pilonul european al drepturilor sociale, cu Pactul verde și cu digitalizarea.

Educația reprezintă o investiție în viitorul nostru comun și unul dintre instrumentele principale pentru dezvoltarea și autorealizarea fiecărei persoane. Ea are un impact pozitiv asupra coeziunii sociale, care este o condiție prealabilă pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și ocuparea forței de muncă.

Piața unică digitală: șanse, nu reglementare excesivă

Considerăm că digitalizarea tot mai mare a pieței forței de muncă și a noilor sale tehnologii ar trebui privită mai degrabă ca o șansă decât ca o amenințare. Dorim ca modelele de afaceri digitale, împreună cu noile șanse de angajare aferente lor să prospere în Europa. Dorim ca Europa să devină centrul de afaceri al lumii.

Dorim ca piețele online, furnizorii de aplicații și economia muncii la cerere să fie supuse impozitării și normelor privind piața muncii, la fel ca și întreprinderile tradiționale, asigurând în același timp protecția consumatorilor și încrederea acestora.

Digitalizarea pieței muncii, inclusiv a muncii pe platforme online, ar trebui să respecte munca partenerilor sociali și să nu conducă la apariția unui nou statut profesional. Dorim să combatem falsa activitate independentă cu criterii clare pentru a distinge statutul profesional al lucrătorilor și al contractanților independenți. Întreprinderile nou-înființate și IMM-urile sunt libere să utilizeze modele de lucru inovatoare fără a împiedica concurența loială, a încălca normele pieței muncii sau a eluda plata asigurărilor sociale.

Angajații și lucrătorii ar trebui, de asemenea, să beneficieze de procese de digitalizare, cum ar fi un cadru echitabil pentru munca la domiciliu, sisteme de asistență bazate pe IA, ținând seama, în același timp, de dreptul lor de a se deconecta. Dorim să ne asigurăm că diversitatea locurilor de muncă și flexibilitatea timpului de lucru și a locului de muncă sunt o chestiune de alegere voluntară și nu constituie o încălcare a drepturilor lucrătorilor.

Asigurarea unui cadru în locul reglementării salariilor minime

Salutăm faptul că Comisia Europeană s-a abținut de la elaborarea unei formule obligatorii de stabilire a salariilor minime, propunând, în același timp, o modalitate europeană comună de asigurare a unei remunerații adecvate pentru toți și de eliminare a practicilor neloiale și a scăderii standardelor de protecție socială pentru lucrătorii noștri. Respectarea drepturilor integrale ale statelor membre și a principiului subsidiarității, care guvernează abordarea noastră în materie de politică socială, se află în centrul propunerii.

Prosperitatea Europei nu se bazează pe decizii centralizate, ci respectă legile, obiceiurile și tradițiile statelor membre și ale regiunilor sale, în special într-un domeniu atât de sensibil precum politica socială. Cu toate acestea, spiritul european și abordarea economică și socială centrată pe factorul uman implică și un sentiment de unitate și incluziune și trebuie să ofere soluții pentru a preveni sărăcia (persoanelor încadrate în muncă), practicile neloiale și concurența care antrenează uniformizarea la un nivel inferior. Propunerea privind salariile minime europene ar trebui să fie în conformitate cu principiul 6 al Pilonului european al drepturilor sociale, permițând tuturor un trai decent, indiferent de locul în care lucrează.

În centrul acestei propuneri trebuie să se afle respectarea tradițiilor naționale și a libertății, precum și întărirea rolului partenerilor sociali. Prin urmare, abordarea noastră nu este de a schimba ceea ce funcționează bine la nivel național, ci de a consolida sistemele naționale existente, punând un accent puternic pe dialogul social, pe negocierea colectivă și pe efectul său obligatoriu. Subsidiaritatea și solidaritatea merg în paralel și sunt două fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, trebuie dezvoltate plase de siguranță care prevăd standarde minime pentru a garanta că toți lucrătorii din Uniune sunt remunerați echitabil și că sectoarele cu salarii mici, condițiile de muncă atipice și precare și disoluția sistemelor de securitate socială pot fi eradicate.

În cazul în care statele membre aleg liber să stabilească un salariu minim la un nivel decis de statul membru sau de partenerii sociali ai acestuia, dorim să ne asigurăm că acesta corespunde unor norme minime clar definite în ceea ce privește lucrătorii, demnitatea acestora și principiile cele mai elementare ale Uniunii Europene. În interesul subsidiarității, respingem recomandări și criterii de stabilire a nivelului salariului minim obligatorii din punct de vedere juridic.

Asigurarea echității prin combaterea abuzurilor

Deschiderea pieței unice și șansele pentru toți pot fi garantate numai dacă UE adoptă o poziție strictă împotriva tuturor abuzurilor. Dorim ca Autoritatea Europeană a Muncii să devină cu prioritate complet operațională, să sprijine și să consolideze capacitatea inspectoratelor și autorităților naționale de muncă, precum și a partenerilor sociali, pentru a asigura mobilitatea echitabilă, aplicarea transfrontalieră eficientă a drepturilor lucrătorilor și pentru a combate efectiv frauda, abuzul și dumpingul social, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale și regionale.

Pentru a combate practicile abuzive și a asigura egalitatea de tratament a lucrătorilor de-a lungul întregului lanț de contractanți, ar trebui să combatem subcontractarea abuzivă care utilizează aranjamente artificiale cum ar fi societățile de tip „cutie poștală”, munca prin agent de muncă temporară fictivă și falsa activitate independentă.

Pentru a oferi atât autorităților naționale, cât și AEM instrumentul adecvat de identificare a abuzurilor, ar trebui să urmărim ca Schimbul electronic de informații privind securitatea socială (EESSI) să devină complet funcțional cât mai curând posibil. Acesta va facilita schimburile transfrontaliere între instituțiile de asigurări sociale și va accelera tratarea cazurilor individuale fără a crea o sarcină suplimentară pentru întreprinderi sau angajați. În plus, ar trebui să avansăm în direcția creării unui număr european digital de asigurări sociale (ESSN), care este necesar pentru a asigura securitatea juridică, mobilitatea echitabilă și protecția și aplicarea drepturilor lucrătorilor.

Acesta ar trebui să contribuie la întărirea protecției transfrontaliere a drepturilor de asigurări sociale, la combaterea abuzurilor și la îmbunătățirea capacității de aplicare a legii a Autorității Europene a Muncii.

Politici favorabile familiei

Susținem politici favorabile familiei care să îi ajute pe copii să înceapă mai bine în viață și pe părinți să găsească echilibrul corect între carieră și îndatoririle familiale. Parcursul vieții unui copil depinde în mare măsură de timpul și de îngrijirea pe care o primește în primii ani ai vieții de la părinții săi. Suntem îngrijorați de numărul de persoane care abandonează timpuriu școala, riscând să se transforme ulterior în șomeri și să fie afectate de sărăcie, situație care, în multe cazuri, se repetă de la o generație la alta.

UE și statele membre trebuie să încurajeze angajatorii să adopte măsuri favorabile familiei, cum ar fi posibilitatea ca părinții să utilizeze munca la distanță și să își reducă temporar programul de lucru, fără reducerea semnificativă a salariului și a mobilității profesionale, pentru a garanta îngrijirea și educația copiilor lor. Este important să se rețină lecțiile învățate din criza provocată de pandemie pentru reglementarea muncii la distanță, fără a afecta angajatorii sau angajații.

Este de datoria noastră să creăm și să ameliorăm politicile europene care garantează respectarea drepturilor copiilor și ale tinerilor și bunăstarea acestora.