Noi punem siguranța cetățenilor pe primul loc

Europenii trebuie să se simtă în siguranță

Lumea noastră este o lume a schimbării. Vechii aliați se distanțează de Europa, vechii rivali ne amenință din nou continentul. Apar noi amenințări, noile tehnologii le oferă infractorilor noi oportunități. În fața acestor noi amenințări, UE oferă o oază de siguranță, una a păcii, stabilității, libertății și democrației. Grupul PPE a pus întotdeauna pe primul loc garantarea securității pentru cetățenii noștri, și continuă să facă acest lucru. Realizările noastre din ultimii cinci ani au făcut continentul nostru mai sigur, dar putem face, și chiar trebuie să facem mai mult.

Combaterea terorismului

Indiferent de ideologia politică, de credințele religioase sau de aspirația separatistă a teroriștilor, acțiunile lor reprezintă o infracțiune care trebuie eliminată. Teroriștii, fie ca actori singuri, fie ca membri ai unei rețele de ură, nu cunosc frontiere; prin urmare, trebuie să răspundem dincolo de frontierele noastre comune.

(1) Cooperare și schimb de informații

• Acum putem oferi securitate prin sistemele și instrumentele pe care le-am pus în aplicare începând din 2014, dar trebuie să facem mai mult. Obiectivul nostru este de a aprofunda interoperabilitatea sistemelor europene de informații și de a crea un portal unic care să le ofere autorităților de aplicare a legii acces la informații din toate bazele de date europene.
• Trebuie să consolidăm rolul EUROPOL ca platformă eficace pentru schimbul de informații polițienești.
• Trebuie să milităm pentru o reînnoire a Strategiei de combatere a terorismului, pentru a contribui la raționalizarea instrumentelor care se suprapun peste tot în UE.
• Trebuie să creăm un climat de încredere prin cooperare și operațiuni comune zilnice; schimbul de informații este esențial. Trebuie să alimentăm sistemele de informații europene centralizate și descentralizate cu suficiente date de înaltă calitate furnizate de statele membre pentru a identifica și a urmări teroriștii. Trebuie consolidată interoperabilitatea acestor sisteme, trebuie îmbunătățită accesibilitatea lor descentralizată și trebuie să ne asigurăm că informațiile ajung la utilizatorii finali din domeniul aplicării legii într-un format funcțional.
• Cooperarea internațională și interacțiunea cu țările terțe sunt esențiale, întrucât criminalitatea organizată și terorismul pot fi combătute în mod eficient doar la nivel mondial.
• Datele biometrice (amprentele digitale și recunoașterea facială) sunt esențiale pentru detectarea identităților false și a identităților duble.
• Trebuie să realizăm acțiuni de sensibilizare și de pregătire împotriva atacurilor chimice, biologice, radiologice sau nucleare (CBRN). Personalul de primă intervenție trebuie să fie pregătit și planificarea situațiilor de urgență trebuie consolidată. Salisbury trebuie să ne învețe o lecție.

(2) Întreruperea mijloacelor

Este esențial:

• să consolidăm cooperarea dintre unitățile de informații financiare, pentru a detecta și identifica mai bine fluxurile financiare ilicite. Trebuie să monitorizăm fluxurile financiare suspecte în sistemul SEPA, cu scopul de a dezvolta un program de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) pentru SEPA, în urma exemplului TFTP cu Statele Unite.
• să impulsionăm punerea în aplicare a celei de a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor.
• să depunem eforturi în vederea încheierii unui acord rapid care să faciliteze accesul poliției și al autorităților judiciare la datele electronice stocate sau prelucrate în timp real de către platformele online, indiferent de locul în care se află. Acest lucru este necesar pentru a investiga, a urmări penal și a condamna teroriștii și infractorii.
• să depunem eforturi în vederea confiscării bunurilor provenind din activități infracționale. Infracțiunea nu trebuie să fie profitabilă.
• să oferim formări mai bune pentru detectarea materialelor explozive și urmărirea tranzacțiilor suspecte, în special în comerțul online; să depunem eforturi în vederea reducerii în continuare a traficului/achiziționării ilegale, atât a explozivilor, cât și a armelor de foc, precum și a munițiilor, prin punerea în aplicare integrală a Directivei UE 2017/853.
• să solicităm punerea în aplicare rapidă a Directivei privind terorismul, astfel încât săvârșirea de infracțiuni de terorism (inclusiv pregătirile) să fie incriminate pe teritoriul UE, pentru ca infracțiunile similare să fie pedepsite în mod similar.

(3) Prevenirea și combaterea radicalizării

• Migranții trebuie să se integreze în țările de primire.
• Integrarea nu înseamnă asimilare, ci eforturi active de integrare făcute de către orice persoană care dorește să trăiască în UE.
• Societățile paralele din Europa trebuie să fie combătute cu toată severitatea, nu trebuie să existe clemență pentru cei care acționează împotriva valorilor europene și promovează violența și extremismul.
• Deși drepturile tuturor trebuie respectate, este, de asemenea, corect și rezonabil să ne așteptăm ca fiecare persoană de pe teritoriul Uniunii să respecte valorile, tradițiile și obligațiile pe care este clădită Uniunea noastră.
• Uniunea noastră depinde de buna funcționare a statului de drept. Dacă permitem ca el să fie amenințat în vreun loc, riscăm să intre în colaps peste tot.
• În cazul nerespectării drepturilor noastre fundamentale, inclusiv al încălcării legilor noastre, reîntoarcerea/repatrierea este consecința finală, dar logică, iar aceasta trebuie aplicată în conformitate cu legislația internațională și cu principul nereturnării.
• Trebuie să finanțăm strategii locale pentru activitățile polițienești la nivel comunitar, responsabilizarea tinerilor și educația, care sunt esențiale pentru combaterea radicalizării; acestea s-au dovedit a fi mai eficiente decât abordările centralizate.
• Subliniem importanța unor programe de deradicalizare în închisori, finanțate în mod corespunzător, închisorile fiind focare ale extremismului religios. Trebuie să promovăm angajarea unor imami moderați și independenți în penitenciare, care să ofere servicii religioase și spirituale, dar care să fie și consilieri și interlocutori pentru deținuții musulmani (cum este cazul pentru alte credințe).
• Conținutul terorist din mediul online trebuie să fie contracarat. Întreprinderile sunt răspunzătoare pentru ceea ce este găzduit pe platformele lor și trebuie să înlăture rapid conținutul online terorist și ilegal.
• Trebuie să dezvoltăm o contranarațiune eficace: internetul reprezintă o ocazie de a ajunge la oameni, de a-i face să reflecteze asupra propriilor puncte de vedere și de a-i împiedica să fie împinși spre extremism.
• Trebuie să facem schimb de bune practici cu țările terțe în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare eficientă a unor strategii de combatere a radicalizării, în vederea diminuării concepțiilor radicale.

(4) Victimele terorismului

• Suntem hotărâți să luptăm pentru drepturile victimelor la justiție, la demnitate și la memoria istorică. Solicităm un „regulament privind victimele actelor de terorism” care asigură accesul automat la asistență și la sprijin financiar pentru toate victimele și care stabilește standarde minime pentru ajutorul rapid și eficace, deoarece aceste victime au constituit o țintă din cauza valorilor pe care le reprezentăm cu toții.
• Dorim să creăm un punct unic de acces pentru informații și consiliere pentru victime, precum și ajutor psihologic și consiliere cu privire la serviciile de sprijin disponibile. Aceste măsuri trebuie coordonate în cadrul unui viitor centru european de sprijinire a victimelor.
• Invităm statele membre să instituie mecanisme juridice pentru a transfera în domeniul penal glorificarea actelor teroriste, atunci când aceasta conduce la umilirea victimelor și la victimizarea secundară, prejudiciind demnitatea și procesul de recuperare a victimei.
• Ar trebui să purtăm discuții cu mass-media, astfel încât să adopte măsuri de autoreglementare în urma unui atac pentru a garanta protecția vieții private a victimelor și a familiilor acestora.

Securizarea frontierelor noastre

Trebuie să consolidăm controlul asupra frontierelor noastre externe. Suntem convinși că o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE este esențială pentru menținerea securității cetățenilor noștri, pentru gestionarea crizei migrației și pentru menținerea spațiului Schengen în care se poate călători fără pașaport. Frontierele externe ale UE sunt frontiere comune, care necesită acțiuni colective și comune ale autorităților naționale și ale UE. Trebuie să ne armonizăm procedurile. Forțele noastre de control la frontieră trebuie să se asigure că știm cine intră și iese din UE și că persoanele care au nevoie de protecție internațională beneficiază de un acces efectiv la procedurile de azil, în timp ce persoanele care nu îndeplinesc condițiile de protecție internațională sunt returnate. Controlul eficient al frontierelor noastre externe este fundamental, dar întregul lanț trebuie să funcționeze. Detectarea persoanelor care trec ilegal frontiera noastră externă nu este suficientă, sistemul de returnare trebuie, de asemenea, să funcționeze.

(1) Gestionarea integrată a frontierelor

• Vom insista asupra punerii depline în aplicare a măsurilor aprobate de gestionare a frontierelor. Statele membre nu respectă normele în vigoare, ceea ce face ca sistemul să fie imperfect. Trebuie să lucrăm împreună pentru a soluționa această problemă.
• Modernizarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european prin intensificarea capacității operaționale a agenției, cu un corp permanent sporit de 10 000 de polițiști de frontieră europeni cu propriul său echipament, reprezintă un pas esențial.
• Trebuie să oferim sprijin financiar și formare pentru un număr mai mare de polițiști de frontieră naționali din statele membre, la frontierele noastre externe, pentru a susține operațiunile în curs.
• Trebuie să consolidăm procedurile de control la frontieră prin optimizarea și interconectarea noilor sisteme informatice ale UE și prin punerea în aplicare a unui registru comun de date de identitate, cu ajutorul unui sistem comun de corespondențe biometrice și al tehnologiilor de recunoaștere facială, pentru a se asigura efectuarea de verificări cuprinzătoare asupra tuturor persoanelor care intră pe teritoriul UE la frontierele externe ale UE.
• Trebuie creat un mecanism de acces partajat pentru a debloca informațiile disponibile în diferitele sisteme de control la frontieră. Trebuie să știm cine traversează frontierele noastre.
• Trebuie asigurată interoperabilitatea operațională între serviciile de control al frontierelor noastre externe și forțele de aplicare a legii din spațiul Schengen, pentru a combate deplasările secundare neautorizate, imigrația ilegală și criminalitatea de-a lungul frontierei externe.
• Schengen trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, deoarece aceasta înseamnă mai multă securitate la frontierele noastre externe, nu mai puțină. Dar Schengen depinde de îndeplinirea de către statele membre a obligațiilor care le revin la aceste frontiere, astfel încât să putem restabili încrederea cetățenilor în spațiul nostru comun.
• Statele membre trebuie să fie pregătite să intensifice controalele polițienești pentru imigrația ilegală și să combată infracțiunile transfrontaliere cu controale specifice.
• Avem nevoie de un mandat european de returnare. Un resortisant al unei țări terțe care face obiectul unei decizii de returnare ar trebui să fie efectiv returnat. Ar trebui să armonizăm capacitățile administrative, tehnice și operaționale ale statelor membre pentru punerea în aplicare a deciziilor de returnare ca parte integrantă a lanțului de gestionare a migrației. Ar trebui să fie posibil ca decizia unui stat membru să fie pusă în aplicare de un alt stat membru.

(1a) Centrele de primire din țări terțe

• În ceea ce privește nevoile umanitare, ar trebui să fie înființate sau extinse centre de primire bine dotate în țările de tranzit și în țările terțe sigure. Refugiații, precum și migranții ilegali, trebuie să rămână acolo până la clarificarea deciziei privind statutul lor de azil. În cazul unei decizii negative, ei trebuie să fie returnați. Centrele de primire trebuie să se afle sub conducerea UE, cu agenți de pază și autorități de supraveghere pregătite de experții UE.
• Trebuie să analizăm conceptul de locații de debarcare conduse și finanțate de UE în zone sigure din afara teritoriului UE unde, având în vedere toate aspectele umanitare luate în considerare, orice persoană salvată pe mare ar urma să fie introdusă imediat. Cererea de azil a acestora ar urma să fie prelucrată acolo de experți ai UE, pe baza standardelor UE. În cazul unei decizii negative, aceste persoane ar urma să fie returnate în țara de origine în conformitate cu garanțiile internaționale. În cazul în care a fost luată o decizie pozitivă, ele ar urma să fie relocate.

(2) Consolidarea cooperării polițienești

• Este necesară o cooperare mai strânsă între Europol, CEPOL și Agenția EBCG (poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european), atunci când este evaluată situația generală privind infracțiunile grave și criminalitatea organizată și terorismul în Europa.
• Cooperarea polițienească transfrontalieră este esențială pentru contracararea amenințărilor la adresa securității interne. Trebuie încurajată formarea lingvistică, procedurile comune și patrulele comune între forțele de poliție care sunt staționate la frontierele interne ale UE.

(3) Cooperarea cu țările terțe

Granițele Uniunii Europene nu mai sunt situate de-a lungul Mediteranei, ci se află la marginea deșertului Sahara. Securizarea frontierelor noastre de la sud începe cu o combinație adecvată de cooperare în domeniul dezvoltării și cooperare militară. Ajutorul economic trebuie să fie legat de o politică de returnare și de readmisii. Trebuie să sporim nivelul de formare și de înzestrare al UE, pentru a crește capabilitățile partenerilor noștri. Prin responsabilizarea partenerilor locali, ne protejăm deja cetățenii la sud de Sahel.

• Trebuie să instituim o cooperare practică în domeniul gestionării frontierelor cu țările terțe. Zona de desfășurare a operațiunilor ar trebui să fie mărită pentru a permite Agenției EBCG să își desfășoare activitatea și la frontierele externe ale acestor țări terțe.
• Verificările la frontieră în amonte (preautorizare) trebuie dezvoltate în continuare în punctele de trecere a frontierei din țări terțe.
• Nu mai trebuie acordate vize pentru țările care nu cooperează în domeniul readmisiei.

Crearea unui spațiu cibernetic securizat și sigur

Oamenii trebuie să se simtă protejați pe stradă, în casele lor, dar și în mediul online. Lumea digitală trebuie să dispună de un flux liber de bunuri și servicii, dar și de informații. Dezinformările, știrile false și propaganda constituie o amenințare la adresa securității noastre colective, deoarece subminează încrederea cetățenilor în instituțiile lor. Europa, cu baza sa industrială, trebuie să devină un lider în domeniul securității cibernetice, pentru a păstra bunurile și aplicațiile noastre industriale sigure, pentru a asigura infrastructura critică și pentru a menține fluxul de informații autentice.

(1) Noi credem în securitatea cibernetică

• Trebuie să consolidăm Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) cu fonduri și resurse adecvate, deoarece colaborarea activă este vitală pentru o guvernanță cibernetică eficace.
• Trebuie să facem din notificările către ENISA o cerință privind atacurile cibernetice, atât pentru entitățile private, cât și pentru cele publice.
• Trebuie să oferim ENISA capacitatea de a investiga în mod proactiv atacurile cibernetice și de a coordona acțiunile comune în Europa, pe baza celor mai bune practici, cunoștințe și instrumente de combatere a amenințărilor și de detectare a încălcărilor securității.
• Sprijinim un cadru european pentru securitatea TIC în vederea elaborării unor standarde comune de securitate, a unei certificări și a unei etichetări comune.
• Împreună cu partenerii noștri publici și privați, promovăm o abordare bazată pe riscuri pentru a atenua amenințările.
• Dorim să dezvoltăm un cadru juridic comun la nivelul UE, cu soluții armonizate pentru un sistem de certificare de securitate cibernetică, care să aibă un caracter orientat către piață, să investigheze și să urmărească penal criminalitatea informatică (în special în zona Deep Net și Dark Net) și atacurile cibernetice în toate statele membre ale UE.
• Trebuie să modernizăm unitatea cibernetică EUROPOL existentă și să o transformăm într-o adevărată brigadă cibernetică, pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a ne apăra.

(2) Credem în informare, nu în dezinformare

• Conținutul online fals trebuie contracarat. Trebuie să creăm cadrul pentru un parteneriat preventiv între sectorul public și cel privat pentru eliminarea rapidă a conținutului fals și pentru reducerea stimulentelor financiare pentru cei care beneficiază de pe urma dezinformării, prin blocarea fondurilor destinate publicității care alimentează știrile false.
• Ar trebui să insistăm asupra înregistrării cu nume reale pentru a elimina boții și conturile false de pe platformele de comunicare socială.
• Trebuie să colaborăm cu întreprinderile pentru a crea algoritmi de interes public care să contribuie la evaluarea independentă a postărilor de pe platformele de comunicare socială.
• Trebuie să cooperăm cu asociațiile de jurnaliști și cu organizațiile de verificare a faptelor pentru a crea o platformă a UE de verificare a faptelor transparentă la nivelul Uniunii, care să le ofere cetățenilor instrumentele necesare pentru a verifica ei înșiși.

Concluzie

Într-o lume în schimbare, UE trebuie să rămână o sursă de stabilitate. Politica noastră ar trebui să se bazeze pe cei trei „P”, pace, prosperitate și parteneriat, pentru noi și vecinii noștri.

Pentru a asigura pacea, trebuie să ne securizăm frontierele; trebuie să avem capacitatea de a ne apăra, atât în spațiul cibernetic, cât și cu forțe militare pe teren. Trebuie să ne coordonăm mai des, mai rapid și mai bine și să ne dotăm cu instrumentele necesare pentru a realiza acest lucru în mod eficace. Dar trebuie să ajutăm și alte țări să se ajute pe sine, astfel încât să ne ajute să fim în siguranță.

Dacă partenerii noștri nu beneficiază ca și noi de prosperitate și pace, nu vom avea securitate pe termen lung. Problemele vecinilor noștri devin problemele noastre; trebuie să reflectăm la modalitatea de a investi din timp în vecinătatea noastră, de a o dezvolta în mod sustenabil și de a o stabiliza permanent, pentru a garanta o securitate durabilă.