Document de poziție: O Europă socială și modernă

Acest material este deasemenea disponibil în

Viziunea, valorile și principiile noastre

Opiniile noastre privind societatea și economia se bazează pe valorile creștine și pe convingerea fermă că oamenii sunt liberi și că trebuie să constituie o prioritate în economia socială de piață. Valorile noastre fundamentale sunt responsabilitatea, respectul, solidaritatea și justiția, prevăzute de părinții fondatori ai Comunităților Europene, Robert Schuman și Alcide de Gasperi, Jean Monnet și Konrad Adenauer, care făceau parte din familia noastră politică.

Credem că modelul social european reprezintă baza economiei sociale de piață. Dorim să îmbunătățim și să protejăm bunăstarea socială și competitivitatea, care necesită o adaptare constantă la o lume în continuă schimbare. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) stabilește cadrul în care competitivitatea contribuie la justiția socială și în care justiția socială stimulează competitivitatea. Astfel cum prevede articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), considerăm că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea Europeană trebuie să țină întotdeauna seama de cerințele sociale.

Obiectivul principal al politicii sociale este de a le oferi cetățenilor instrumente prin care aceștia pot deveni și rămâne independenți. Politica socială ar trebui să fie considerată o investiție care va aduce beneficii pe termen lung, și anume cetățeni autonomi și independenți, și prin care se vor evita costuri legate de dependența pe termen lung de ajutorul de stat.

Considerăm că extremismul și populismul trebuie eliminate din cadrul UE și din regiunile aflate în criză, pentru a le oferi persoanelor perspective reale în țările lor de origine. Piața unică reprezintă una dintre principalele temelii ale Uniunii, iar buna funcționare a acesteia constituie baza pentru redresarea economică în Europa. În acest context, mobilitatea forței de muncă este deosebit de importantă ca sursă de competitivitate europeană.

La fel ca în alte domenii (de la legislația din domeniul mediului până la piața unică și Pactul de stabilitate și de creștere), insistăm asupra aplicării și respectării depline și coerente a normelor UE și naționale, inclusiv a acordurilor colective, de către toate părțile interesate relevante. Respectarea legilor este o condiție prealabilă pentru o piață unică echitabilă și care funcționează bine.

Suntem convinși că economia noastră socială de piață este strâns legată de un dialog social eficient. În acest sens, sprijinim angajamentul Comisiei Europene și al președintelui acesteia de a relansa dialogul social european. Subliniem, de asemenea, că dialogul social, în conformitate cu articolele 9 și 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, trebuie luat în considerare în definirea și punerea în aplicare a politicilor la nivelul UE. Capacitatea partenerilor sociali de a participa la un dialog social veritabil este esențială pentru a crea un echilibru între competitivitate și echitate, contribuind astfel la conturarea politicilor sociale moderne și echilibrate ale UE, care să reflecte nevoile angajaților și ale angajatorilor. Pentru a consolida democrația participativă, Grupul PPE încurajează dialogul social prin utilizarea de mijloace online.

1. Stimularea ocupării forței de muncă

Ocuparea forței de muncă, o forță de muncă calificată și spiritul antreprenorial sunt o prioritate pe agenda noastră. Solicităm statelor membre să valorifice la maximum politicile naționale și europene și cadrele financiare disponibile pentru a dezvolta economii și piețe ale forței de muncă funcționale și pentru a promova investiții în oameni și în crearea de locuri de muncă.

1.1 Fonduri UE

Cu bugetul său de 86 de miliarde de euro, Fondul social european și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor reprezintă instrumentele principale ale Uniunii Europene pentru integrarea și reintegrarea lucrătorilor pe piața forței de muncă. Solicităm adoptarea unor măsuri specifice și simplificate pentru a spori capacitatea statelor membre de a utiliza mai bine fondurile disponibile prin Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, fondurile europene de coeziune, Fondul european de ajustare la globalizare și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care sunt instrumente esențiale pentru a crește capacitatea de inserție profesională a cetățenilor europeni.

1.2 Educație, concordanța competențelor și formare

Acordăm prioritate investițiilor pentru a stimula educația, inclusiv educația duală, învățarea de limbi străine (inclusiv limbile țărilor învecinate), formarea, uceniciile, competențele, capacitatea de inserție profesională și spiritul antreprenorial în Europa, prin programe și platforme, precum Erasmus+ și EURES, care le oferă la milioane de cetățeni europeni oportunități de a dobândi o experiență utilă. De asemenea, susținem crearea unui sistem european de formare duală pe baza bunelor practici din acest domeniu în statele membre; Acest lucru ar spori mobilitatea, inclusiv cea transfrontalieră, a forței de muncă a UE, care s-a dovedit a contribui la creșterea economică prin satisfacerea cererii de forță de muncă din statele membre.

Considerăm că este nevoie de o mai bună coordonare între programele de învățământ și formare și cerințele de pe piețele forței de muncă, care se află în continuă schimbare. Solicităm Comisiei Europene și statelor membre să încurajeze formarea și educația în domeniile STIM și TIC pentru a echipa forța de muncă actuală și viitoare cu competențe digitale relevante. Programele de educație duală și combinarea educației cu oportunități de stagiu trebuie, de asemenea, să fie încurajate. Sprijinim programele care le oferă tinerilor șomeri, precum și generației persoanelor active cu vârsta de peste 50 de ani, competențe digitale, cum ar fi cursurile online deschise. Metodele educaționale actuale trebuie să fie completate de cursuri practice, cum ar fi cursuri de programare predate în școli, precum și cursuri tehnologice de bază necesare în școli și universități. Considerăm că trebuie să dezvoltăm, să reținem și să atragem o forță de muncă productivă, talentată și înalt calificată în țările europene și să creăm condiții favorabile pentru a preveni „exodul creierelor”.

În plus, ar trebui luate măsuri pentru a permite o mai bună recunoaștere a calificărilor și a diplomelor în întreaga Europă, inclusiv a diplomelor și a certificatelor acordate online, precum cele furnizate de MOOC, și validarea învățării non-formale, pentru a le oferi specialiștilor posibilitatea de a contribui cu propriile cunoștințe și competențe în întreaga Europă. De asemenea, încurajăm Comisia să coordoneze instrumentul de clasificare europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO) cu celelalte instrumente de clasificare europeană, precum CEC, Europass, SECEFP și EURES, care sunt utilizate în educație, formare profesională și învățare anterioară.

1.3 Piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii

Solicităm luarea unor măsuri suplimentare pentru a integra generația cu vârsta de peste 50 de ani pe piața muncii, în mediul de afaceri, educație sau formare, cu scopul de a preveni șomajul pe termen lung și riscul de excluziune socială pentru această categorie de lucrători și familiile acestora. De asemenea, intenționăm să luptăm împotriva discriminării bazate pe vârstă de pe piața forței de muncă și să promovăm medii favorabile persoanelor în vârstă.

Susținem măsurile menite să rezolve problema șomajului de lungă durată, care este cauza principală a excluziunii sociale. În acest context, sprijinim noua recomandare a Consiliului privind șomajul de lungă durată. Solicităm o inițiativă de integrare, astfel încât toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care nu au fost angajate în ultimele 12 luni să beneficieze de o evaluare individuală și de un acord de integrare în muncă care să permită reintegrarea pe piața forței de muncă înainte de a ajunge la 18 luni de șomaj.

Integrarea efectivă a refugiaților și migranților legali este o sarcină esențială pentru funcționarea Europei sociale moderne. Intenționăm să utilizăm formarea educațională și profesională, precum și stagiile de formare profesională pentru a identifica potențialul persoanelor și a consolida integrarea acestora, ca parte a unui proces bidirecțional.

1.4 Locuri de muncă în sectorul digital

Economia și piața forței de muncă se schimbă ca urmare a digitalizării și a aplicării mai extinse a tehnologiilor și serviciilor inovatoare, adaptate, mai productive și mai eficiente. Identificăm numeroase posibilități pentru lucrători pe piața digitală și facem apel la toate părțile interesate relevante pentru a promova crearea de noi locuri de muncă în sectorul digital din Europa. Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital, creată împreună cu sectorul privat, este încurajatoare. De asemenea, încurajăm punerea în aplicare a strategiilor care urmăresc reducerea decalajului digital și promovarea accesului egal la noile tehnologii ale informației și comunicării, în special pentru persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială.

1.5 Spiritul antreprenorial

Trebuie să dezvoltăm o cultură mai puternică a antreprenoriatului, inclusiv în sectorul de producție, în întreprinderile familiale, IMM-uri și microîntreprinderi, încurajând spiritul antreprenorial, precum și cunoștințele, competențele și atitudinile aferente. Prin urmare, susținem inițiative precum „planul Juncker”, microfinanțarea și alte mecanisme ale UE, precum și acordarea de sprijin profesioniștilor independenți. Considerăm că societățile și întreprinderile, indiferent de mărimea lor, sunt vectorii principali ai creșterii și ai locurilor de muncă și ar trebui, prin urmare, să beneficieze de un mediu accesibil și competitiv, de acces la finanțare, permițându-le să genereze și să creeze cu ușurință locuri de muncă. Sprijinim transferarea sarcinii fiscale dinspre forța de muncă către un sistem cuprinzător de impozitare la niveluri diferențiate. Ar trebui acordată mai multă atenție trecerii de la impozitele directe la impozitele indirecte. Susținem ferm dezvoltarea unor modele fiscale și a unor proceduri simplificate de conformitate fiscală care să favorizeze IMM-urile, antreprenorii, microîntreprinderile și întreprinderile nou-înființate.

2. Consolidarea coeziunii sociale și a investițiilor sociale pentru cetățenii europeni

Convergența socială ascendentă este o condiție prealabilă pentru o Europă socială, modernă și sustenabilă, rezistentă în fața provocărilor economice și sociale actuale. Ea este esențială pentru asigurarea unor condiții favorabile pentru familiile care trăiesc în Europa, pentru crearea de locuri de muncă, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și a nivelului de trai și pentru asigurarea unei protecții sociale adecvate, precum și a progresului social într-o economie socială de piață extrem de competitivă. Considerăm că este necesară o convergență socială ascendentă pentru a garanta o creștere economică durabilă. Pentru a atinge obiectivele Strategiei UE 2020, această convergență necesită un cadru legislativ și de politică echitabil și eficient, precum și politici fiscale responsabile în toate regiunile europene.

2.1 Veniturile și salariile în Europa

Considerăm că toți cetățenii și toate familiile din Europa ar trebui să aibă dreptul la un venit sau la un sprijin care să le permită să își acopere cheltuielile de întreținere. Evaluarea nevoilor cetățenilor UE reprezintă primul pas către o justiție socială și o demografie sustenabilă. Mecanismele de asistență socială trebuie să garanteze stoparea dependenței sociale și să constituie un stimulent pentru educație sau pentru intrarea pe piața forței de muncă.

Toți lucrătorii europeni ar trebui să aibă dreptul la salarii care să le permită să aibă o viață decentă. Este îngrijorător faptul că 8,9 % din lucrătorii europeni sunt în prezent expuși riscului de sărăcie. Solicităm elaborarea și aplicarea unor măsuri corective eficiente. Aceste măsuri ar trebui să fie elaborate la nivelul statelor membre, cu respectarea obiceiurilor, a tradițiilor și a posibilităților bugetare din fiecare stat, ținând seama și de realitățile socioeconomice, precum și de opiniile partenerilor sociali, a beneficiarilor și a altor părți interesate. Considerăm că o piață dinamică a muncii este esențială pentru a asigura salarii mai mari și protecție socială pentru toți cetățenii.

2.2 Combaterea sărăciei

Grupul PPE nu dorește să marginalizeze nicio categorie a societății noastre. Peste 3,8 miliarde EUR sunt alocați Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru perioada 2014-2020. Prin urmare, invităm toate părțile interesate să folosească fondurile disponibile pentru a reduce riscul de sărăcie în modul cel mai eficace. Într-o primă etapă, solicităm adoptarea de măsuri pentru a oferi primul ajutor persoanelor sărace, urmate de măsuri de sprijin personalizate care să conducă la o viață autonomă și decentă, prin incluziunea lor pe piața muncii. De asemenea, considerăm că ar trebui acordată o mai mare importanță activităților organizate de biserică în acest domeniu, pentru a permite punerea în aplicare a contribuțiilor lor eficace și importante.

Nu ar trebui să uităm persoanele în vârstă, în special femeile. Femeile în vârstă sunt deosebit de expuse riscului de sărăcie, în special din cauza decalajelor foarte mari de pensii între femei și bărbați. Prin urmare, încurajăm statele membre să introducă măsuri specifice, precum credite pentru perioadele de îngrijire, pensii și pensii de urmaș minime, precum și să facă schimb de bune practici în acest domeniu.

Invităm Comisia Europeană și statele membre să adapteze instrumentele existente pentru a identifica mai bine gospodăriile fără persoane ocupate, îmbunătățind integrarea socială și șansele de angajare ale acestora. Aceste instrumente, împreună cu bunele practici existente la nivelul statelor membre, ar constitui, de asemenea, un instrument important de reducere a sărăciei în rândul copiilor din Europa.

Credem în potențialul economiei sociale și „solidare” de a aborda o serie de chestiuni societale într-un mod eficace din punctul de vedere al costurilor și inovator. Prin urmare, sugerăm Comisiei să dea un nou impuls investițiilor sociale.

2.3 Echilibru între viața de familie și viața profesională

Considerăm că, pentru o mai bună reconciliere a vieții profesionale cu viața de familie, este necesară o infrastructură de îngrijire a copiilor de proximitate în toate statele membre ale UE. De asemenea, solicităm îmbunătățirea accesibilității serviciilor de îngrijire pentru părinți, familii și persoanele aflate în dificultate. Sprijinim angajatorii care sunt sensibili la aceste dificultăți și caută modalități de a lua în considerare aceste probleme conexe, astfel încât să aducă beneficii organizației, dar, mai important, să le permită angajaților să ajungă la un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată. Recunoaștem rolul crucial al mamelor și taților în societatea noastră și, de asemenea, salutăm și sprijinim inițiativa anunțată de Comisie de a promova o mai mare participare a femeilor pe piața muncii prin căutarea unor soluții pentru obstacolele din calea unui echilibru mai bun între viața profesională și viața privată, în beneficiul persoanelor/familiilor și întreprinderilor.

Recunoaștem importanța serviciilor de îngrijire a copiilor și a altor membri ai familiei care au nevoie de aceste servicii. Sprijinim toate măsurile adoptate la nivelul statelor membre care recunosc valoarea muncii neretribuite din activitățile de îngrijire și considerăm că această muncă ar trebui să fie recunoscută în sistemele de pensii, reducând, astfel, disparitatea la nivelul pensiilor între femei și bărbați.

Îmbătrânirea în condiții de sănătate pe toată durata vieții trebuie să devină, începând din copilărie, un concept de bază în elaborarea politicii, pentru a îmbunătăți calitatea vieții la bătrânețe. Acesta ar trebui să includă standarde înalte de sănătate și siguranță la locul de muncă, pe tot parcursul vieții profesionale.

3. Un cadru politic și legislativ solid

Respectăm tratatele care, în conformitate cu principiul subsidiarității, conferă Uniunii Europene (în temeiul articolelor 151-161 din TFUE) dreptul de a susține și completa activitățile statelor membre în domeniul protecției securității și sănătății lucrătorilor, condițiilor de muncă, securității sociale și protecției sociale, informării și consultării lucrătorilor, incluziunii persoanelor dezavantajate și integrării resortisanților țărilor terțe în situație de ședere legală pe teritoriul Uniunii.

Considerăm că dreptul european al muncii și dreptul social european trebuie să stabilească standarde sociale minime în întreaga Europă, asigurând, astfel, condiții de concurență echitabile pentru toți cetățenii UE și toate întreprinderile europene, consolidând coeziunea socială și teritorială în Europa, inclusiv în regiunile ultraperiferice. Cu toate acestea, suntem conștienți că legislația europeană trebuie să garanteze un echilibru între nevoile diferitelor state membre, sectoare, drepturi ale lucrătorilor și ale cetățenilor. Orice introducere a unor noi norme la nivel european trebuie să fie justificate, proporționale și bazate pe evaluări aprofundate, sprijinite de dovezi, și pe respectarea obiceiurilor și tradițiilor naționale.

Suntem în favoarea punerii în aplicare a unor reforme ale pieței forței de muncă care să încurajeze integrarea pe piața forței de muncă a persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă, îmbunătățind flexibilitatea internă și externă pentru angajatori și oferind lucrătorilor protecție socială sigură și sustenabilă. Astfel de reforme ar trebui să asigure un echilibru între standardele ambițioase privind protecția lucrătorilor și sporirea șanselor de reinserție profesională.

Europa trebuie să acționeze în mod eficient, evitând, în același timp, să facă promisiuni goale. Grupul PPE solicită crearea unei agende pentru o reglementare inteligentă, care să faciliteze respectarea și punerea în aplicare corespunzătoare a legislației sociale a UE și care să garanteze că fondurile ajung la destinatarii potriviți. Subliniem că dialogul social rămâne o componentă esențială a economiei sociale de piață, pe tot parcursul procesului de reglementare inteligentă, în conformitate cu articolele 9 și 152 din TFUE.

Această agendă ar trebui să fie cuprinzătoare și legată în mod direct de procesul semestrului european. Aceasta ar trebui să consolideze analizarea și definirea în comun a strategiilor, atât sociale, cât și economice, ale statelor membre, subliniind necesitatea reconcilierii acestor criterii.

Recunoaștem că includerea indicatorilor de ocupare a forței de muncă în procedura privind dezechilibrele macroeconomice reflectă într-o mai mare măsură evoluțiile sociale și cele în materie de ocupare a forței de muncă în procesul semestrului european. Sprijinim ideea de a oferi acestor indicatori același statut ca al celorlalți indicatori principali, pentru a putea fi utilizați în cercetări aprofundate cu scopul de a îmbunătăți, dacă este necesar, rezultatele politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă prin reforme structurale adecvate.

3.1 Protecția socială a lucrătorilor

Grupul PPE sprijină politicile de protecție socială eficace și responsabile, bazate pe drepturi și obligații. Statele membre ar trebui să asigure protecția socială a lucrătorilor în ceea ce privește pensiile, prevăzând pensii publice suficiente pentru a menține un nivel de trai decent și a oferi protecție împotriva sărăciei la bătrânețe, promovând, de asemenea, drept acoperire suplimentară, scheme de pensii complementare legate de contractele de muncă. În conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre ar trebui să își asume responsabilitatea deplină pentru organizarea sistemelor lor de pensii, precum și pentru decizia asupra rolului fiecăruia dintre pilonii sistemului de pensii din fiecare stat membru. Cu toate acestea, este necesară crearea unui sistem european de evidență a pensiilor.

Având în vedere creșterea speranței de viață în toate statele membre ale UE, care este în creștere, în medie, cu 2,5 ani la fiecare 10 ani, precum și schimbările demografice din Europa, solicităm statelor membre să pună în aplicare de urgență schimbările structurale necesare, inclusiv sistemele de pensii, pentru a asigura securitatea socială sustenabilă pentru toți și solidaritatea între generații.

Sprijinim contractele pe termen lung ca formă de contract standard, care poate fi stimulată prin măsuri adecvate. Locurile de muncă cu fracțiune de normă, munca temporară, munca sezonieră și alte forme de contracte sunt, de asemenea, necesare pentru a permite o varietate de dispoziții contractuale pentru întreprinderi și lucrători. Cu toate acestea, solicităm luarea de măsuri care să garanteze că orice tip de contract oferit unui lucrător corespunde angajamentului și responsabilităților sale și nu este o chestiune de abuz sau speculații. Considerăm că diversitatea, flexibilitatea și securitatea sunt foarte importante atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

Sprijinim măsurile de combatere a muncii nedeclarate sub toate formele sale, precum și raporturile de muncă precare. Pentru noi, locurile de muncă precare reprezintă locuri de muncă care nu respectă standardele europene și naționale, în special în ceea ce privește sănătatea și securitatea la locul de muncă și/sau care nu furnizează resurse suficiente pentru o viață decentă și o protecție socială adecvată.

Solicităm o serie de norme simplificate și mai eficiente în materie de sănătate și de siguranță la locul de muncă și creșterea capacității IMM-urilor și a microîntreprinderilor de a pune în aplicare măsuri efective și eficiente de prevenire a riscurilor, astfel cum este prevăzut de legislația europeană și națională, respectând în același timp drepturile lucrătorilor. Insistăm asupra faptului că angajații care au locuri de muncă de nouă generație au dreptul la o protecție adecvată în materie de sănătate și securitate, adaptată la noile circumstanțe, cum ar fi stresul, surmenajul sau bolile musculo-scheletice. Dorim, de asemenea, să profităm de ocazia oferită de digitalizarea locurilor de muncă pentru a crea acorduri sigure și flexibile privind timpul de lucru pentru îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea privată.

3.2 Egalitatea de șanse

Ne angajăm cu fermitate să îmbunătățim incluziunea pieței europene a muncii și, prin urmare, sprijinim măsurile care sunt în favoarea eliminării lacunelor din legislația europeană privind combaterea discriminării din domeniul ocupării forței de muncă, în special în ceea ce privește persoanele cu handicap. În plus, susținem punerea în aplicare, fără întârziere, a Directivei 2000/78/CE a Consiliului privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.

Grupul PPE sprijină cu fermitate egalitatea deplină între bărbați și femei în ceea ce privește salariile și pensiile, precum și în ceea ce privește evoluția carierei, în fiecare stat membru. Solicităm luarea unor măsuri specifice care să vizeze creșterea ratei ocupării forței de muncă în rândul femeilor pentru a combate disparitatea persistentă de gen de 11,5 % în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și pentru a utiliza la potențialul maxim competențele și abilitățile femeilor pe piața forței de muncă.

3.3 Mobilitatea lucrătorilor

Mobilitatea este o sursă de competitivitate pe piața unică. Nu ne putem abate de la un principiu fundamental al UE, cum este libera circulație. Prin urmare, susținem libera circulație a lucrătorilor și mobilitatea reglementată prin norme clare ale UE privind coordonarea sistemelor de securitate socială. În același timp, nu trebuie să tolerăm niciun fel de abuz, fraudă sau nerespectare a legislației UE în vigoare.

Solicităm statelor membre să asigure condiții de concurență echitabile în Uniunea Europeană. În acest sens, solicităm un plan de acțiune pentru a elimina deficiențele identificate în normele actuale, pentru a combate dumpingul social din cadrul practicilor sociale ilegale și pentru a aplica controale eficiente. Solicităm statelor membre să creeze un ghișeu unic, precum și un site internet național unic, pentru informarea, consilierea și sprijinirea lucrătorilor transfrontalieri cu privire la consecințele fiscale și de securitate socială care rezultă din activitatea retribuită într-un alt stat membru.

Abuzul și frauda pot fi abordate doar în cazul în care UE și legiuitorul național prevăd un cadru juridic eficace, adecvat, bazat pe cooperare reciprocă și a cărui respectare poate fi asigurată, în timp ce statele membre trebuie să îmbunătățească controalele și să se asigure că acestea sunt proporționale, justificate și nediscriminatorii. Cu toate acestea, lupta legitimă și legală împotriva fraudei nu trebuie să fie folosită drept pretext pentru a pune în discuție dispozițiile tratatelor, inclusiv principiul liberei circulații a persoanelor și a serviciilor prin care cetățenii din alte state membre ale UE trebuie să fie tratați în mod egal ca și cetățenii statului membru gazdă.

Salutăm planurile Comisiei de a identifica și a remedia deficiențele în coordonarea dreptului bănesc minim în materie de securitate socială în întreaga Europă, prin adaptarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Nu trebuie să permitem ca legislația privind coordonarea sistemelor de securitate socială să fie adaptată pentru a fi folosită drept instrument de concurență neloială.

Suntem conștienți de faptul că există încă probleme legate de punerea în aplicare a Directivei privind detașarea lucrătorilor. În acest context, pentru a preveni abuzurile, solicităm statelor membre să pună în aplicare la timp Directiva privind detașarea lucrătorilor și să realizeze o analiză a impactului punerii în aplicare a acesteia. Comisia a anunțat publicarea pachetului privind mobilitatea forței de muncă, inclusiv o revizuire specifică a Directivei privind detașarea lucrătorilor. Insistăm asupra faptului că, în cazul în care acest proces începe, trebuie să abordeze numai elemente necesare care nu au fost încă rezolvate, pentru a asigura un tratament echitabil al lucrătorilor și condiții competitive egale pentru întreprinderi. Directiva revizuită trebuie să faciliteze în continuare libertatea de a presta servicii. Orice măsuri propuse trebuie să fie clare, proporționale, nediscriminatorii și justificate și să respecte mecanismele diferite de stabilire a salariilor din statele membre. Solicităm o mai bună cooperare transfrontalieră între serviciile de inspecție responsabile și un schimb electronic de informații și date cu scopul de a efectua controale mai stricte care să combată și să prevină abuzurile.

  • document de poziție

Ce ne propunem

No result

Conținut conex

No result