Dimensiunea externă a securității energetice

OBIECTIVE

Obiectivul nostru este acela de a asigura un grad mai ridicat de securitate a aprovizionărilor din surse de energie externe pentru Uniunea Europeană. Uniunea Europeană importă 53 % din totalul energiei consumate. În plus față de nevoile actuale de competitivitate crescută, de eficiență energetică superioară, de costuri mai mici și de o mai mare independență în aprovizionarea Europei cu energie, criza din Ucraina a subliniat necesitatea urgentă de a reduce dependența energetică de un furnizor unic și de a spori rezistența UE la presiunile geopolitice externe. În acest context, salutăm crearea uniunii energetice ca principal instrument pentru a obține o mai mare securitate energetică, reducerea prețurilor la energie și creșterea competitivității economiei europene. Aceasta presupune crearea unei veritabile politici energetice externe comune, pentru a spori credibilitatea, eficiența și coerența geopolitice ale UE, pentru a permite abordarea unei poziții unitare în fața partenerilor noștri și pentru a garanta că politica energetică externă a UE este armonizată cu politica sa externă și de securitate comună.

Confruntată fiind cu schimbările importante continue de pe piețele internaționale de energie, precum evoluția prețurilor și evoluțiile revoluționare în ceea ce privește noile capacități de furnizare a petrolului și a gazelor naturale, pe de o parte, și cererea exponențială prognozată de pe piața mondială – în special din partea țărilor BRICS –, pe de altă parte, UE trebuie să își definească o strategie energetică globală.

Dimensiunile externă și internă ale securității noastre energetice sunt strâns legate între ele. Utilizarea integrală și durabilă a tuturor resurselor interne este esențială pentru reducerea dependenței noastre de importuri. În această privință, trebuie să pledăm pentru aplicarea totală a legislației existente privind piața internă a energiei, inclusiv a celui de al treilea pachet energetic, cu scopul de a reduce dependența, de a consolida diversitatea surselor de energie, de a scădea prețurile la energie pentru întreprinderi și pentru consumatorul final în vederea convergenței prețurilor la energie transatlantice și creării unei piețe comune bine interconectate și sincronizate, fără insule energetice, respectând în același timp libertatea statelor membre de a-și determina propriul mix energetic.

FACEM APEL LA UNITATE ȘI SOLIDARITATE ÎN POLITICA ENERGETICĂ EXTERNĂ

• Uniunea energetică ar trebui să se bazeze pe negocierea unitară cu țările terțe. Coordonarea pozițiilor și achiziționarea la comun de gaze naturale ar trebui să înceapă la nivel regional, unde statele membre ar putea introduce în mod voluntar un mecanism de negociere comun și ar putea crea centre regionale menite a dezvolta mai mult infrastructura de aprovizionare cu gaze naturale, în scopul de a ne consolida potențialul de negociere colectivă. S-ar putea ajunge astfel la o poziție de negociere europeană comună. Revizuirea deciziei privind acordurile interguvernamentale este esențială pentru consolidarea rolului Comisiei Europene în garantarea conformității acordurilor interguvernamentale cu dreptul UE, inclusiv în evaluările ex-ante ale acordurilor interguvernamentale, în participarea sa la negocieri și în elaborarea de clauze contractuale standard care să acopere normele UE. Contractele comerciale importante influențează securitatea energetică a UE. Comisia are un rol important de jucat în verificarea compatibilității cu dreptul UE a unor astfel de contracte și a impactului acestora asupra securității energetice, înainte ca acestea să fie încheiate, prin participarea la negocierea acestora, fără a aduce atingere dreptului Comisiei de a verifica compatibilitatea după negocieri. Includerea de „clauze privind securitatea energetică” în acordurile comerciale și de cooperare cu țările producătoare și de tranzit ar trebui să fie obligatorie pentru a evita întreruperi motivate politic.
• Sprijinim crearea unei piețe a energiei reciproc avantajoase pentru țările beneficiare, producătoare și de tranzit din Europa și țările învecinate, pe baza acquis-ului. Prin urmare, este esențială aplicarea integrală a legislației în domeniul concurenței și a acquis-ului existent privind piața energiei. Toate întreprinderile din țările terțe care sunt implicate în producția, transportul, distribuția și depozitarea de energie în UE trebuie să respecte toate elementele din dreptul UE aplicabil.
• Socotim că, prin intermediul cooperării noastre în domeniul energiei, putem contribui în mod pozitiv la promovarea și consolidarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în țările partenere. În opinia noastră, relațiile externe, drepturile omului și politicile energetice ar trebui să se susțină reciproc.
• Dimensiunea externă ar trebui, de asemenea, să fie avută în vedere cu ocazia revizuirii legislației în materie de energie și climă, cum ar fi cea privind comercializarea certificatelor de emisii, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică, precum și a altor eventuale revizuiri ale pieței interne a energiei, întrucât dezvoltarea surselor regenerabile de energie în UE și în țările noastre partenere contribuie, de asemenea, la reducerea dependenței noastre de importuri.
• Principiul solidarității între statele membre ar trebui să fie principiul fundamental pentru asigurarea securității aprovizionării cu energie și ar trebui să fie extins și la membrii Comunității Energiei. Solicităm revizuirea rapidă și consolidarea Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, înmulțind posibilitățile de acțiune comună în cazuri urgente și în eventualitatea unor amenințări la adresa securității energetice. Acest lucru ar trebui să conducă la elaborarea unor planuri de urgență concrete, ținând seama, de asemenea, de capacitățile de depozitare disponibile.
• Facem apel la o mai mare convergență și sinergie instituțională. În special, sprijinim o mai bună integrare a priorităților securității energetice externe în cadrul politicilor urmărite de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei. Solicităm o mai bună coordonare între ÎR/VP și comisarii responsabili în scopul îmbunătățirii coerenței politicilor externe ale UE privind securitatea energetică. Este astfel nevoie de crearea unui cluster mai puternic sub conducerea ÎR/VP, prin desemnarea unui responsabil însărcinat cu dosarul respectiv.

ESTE NEVOIE DE O DIVERSIFICARE REALĂ A RUTELOR ȘI SURSELOR DE APROVIZIONARE

• Considerăm că există o nevoie urgentă de diversificare a surselor de energie, a furnizorilor și a rutelor de aprovizionare prin încheierea de noi parteneriate fiabile. Sunt necesare surse de aprovizionare sigure și fiabile pentru a realiza o piață a energiei bine integrată și bine interconectată. Adevărata liberalizare a pieței interne a UE este direct legată de diversificarea surselor de aprovizionare.
• Este nevoie de consolidarea interconexiunilor cu țările învecinate. Având în vedere acest lucru, avem nevoie de o revizuire a proiectelor de conducte din vecinătatea noastră. Facem apel la intensificarea asistenței din partea Comisiei Europene în punerea în aplicare a proiectelor de interes comun. Ar trebui explorat potențialul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), inclusiv al proiectelor strategice care au acces la instrumente financiare existente (MIE și fondurile structurale și de investiții europene). Sprijinim abandonarea proiectului South Stream și suntem împotriva reluării lui sub forma proiectului Turkish Stream, întrucât acest lucru nu ar face altceva decât să perpetueze dependențele actuale și ar fi contrar principiului de diversificare al UE. În schimb, ne reafirmăm sprijinul pentru un coridor sudic pentru gazoductul care leagă Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu, Mediterana și țările din Asia Centrală de UE, inclusiv de Turcia ca țară de tranzit. Gazoductul transcaspic este de interes strategic pentru aprovizionarea cu energie a UE, iar UE trebuie să își recapete încrederea pentru un parteneriat energetic fiabil cu țările din Asia Centrală. Sprijinim examinarea oportunității unui parteneriat energetic cu Iranul, în cazul în care negocierile în domeniul nuclear cu această țară se încheie cu succes.
• În perspectiva unui parteneriat euro-mediteraneean privind energia, ar trebui să încurajăm dezvoltarea de platforme de gaze naturale, de electricitate și de energie din surse regenerabile, inclusiv valorificând potențialul energiei solare, și să sprijinim cu prioritate liniile de interconexiune nord-sud esențiale cu țările nord-africane. Subliniem, de asemenea, importanța parteneriatului cu Mediterana de Est (Cipru, Grecia și Israel) și a resurselor sale de gaze naturale, care pot fi folosite pentru a spori securitatea energetică în Europa de Sud-Est.
• Sprijinim, de asemenea, o cooperare mai strânsă cu partenerii în domeniul energetic din Europa de Nord, împreună cu dezvoltarea de puternice rețele regionale în regiunea nordică-baltică și interconexiunile energetice în regiunea baltică-adriatică.
• Considerăm că acordul Nord Stream 2 nu este în conformitate nici cu strategia UE de diversificare a surselor de aprovizionare și a rutelor de tranzit a importurilor de energie, nici cu strategia UE privind securitatea energetică și nici cu obiectivele politicii externe și de securitate și ale Parteneriatului estic, sporind dependența UE față de aprovizionarea cu gaze naturale rusești. Prin urmare, facem apel la Comisia Europeană și la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să evalueze în profunzime compatibilitatea proiectului Nord Stream 2 cu dreptul UE și să se asigure că legislația UE aplicabilă este respectată în întregime.
• Noi parteneriate energetice strategice cu Norvegia și Turcia ar putea, de asemenea, consolida în mod semnificativ diversificarea energetică la nivelul UE. Ar trebui asigurată coerența dintre politica energetică a Turciei și prioritățile de diversificare ale UE. Ar trebui să ne concentrăm atenția asupra gazoductului transanatolian și transadriatic, care ar duce la o diversificare reală. Sprijinim aderarea deplină a Turciei la Comunitatea Energiei. Facem apel la guvernul turc să semneze și să ratifice neîntârziat Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), care a fost semnată și ratificată de UE și de toate cele 28 de state membre. De asemenea, Turcia ar trebui să respecte drepturile suverane ale tuturor statelor membre, inclusiv cele legate de explorarea și exploatarea resurselor naturale, în conformitate cu acquis-ul UE și cu dreptul internațional.
• Sprijinim definirea unor proiecte strategice de infrastructură energetică care să asigure o reală diversificare atât cu țările vecine, cât și cu membrii Comunității Energiei. Acest lucru implică dezvoltarea și îmbunătățirea liniilor de interconexiune bidirecționale, precum și creșterea disponibilității, eliminarea insulelor energetice, o tehnologie de flux invers, o capacitate de stocare și terminale de GNL în interiorul UE. Solicităm Comisiei să prezinte rapid o strategie referitoare la GNL care este vitală pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale.
• Crearea unei uniuni energetice se bazează pe maximizarea capacității liniilor de interconexiune, dar și pe construirea unei infrastructuri energetice moderne și pe modernizarea rețelelor existente. Prin urmare, strategia UE privind securitatea energetică trebuie să includă mecanisme de coordonare, inclusiv rețele inteligente de transport și distribuție, pentru a asigura interoperabilitatea. Avem nevoie de un obiectiv în materie de interconectare pentru gaze naturale, armonizat cu cel de interconectare pentru electricitate, care să depășească sfera Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

SPRIJINIM CONSOLIDAREA COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ȘI A DIPLOMAȚIEI ENERGETICE

• În actualul context geopolitic, o bună cooperare energetică strategică cu SUA și o îmbunătățire a cooperării în cadrul Consiliului pentru energie UE-SUA sunt importante pentru consolidarea parteneriatului dintre UE și SUA în materie de securitate, politică și economie. Facem apel la deschiderea piețelor de energie în cadrul negocierilor pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), în scopul anulării interdicției de export a SUA, ceea ce ar conduce la scăderea prețurilor la energie. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul pieței transatlantice a energiei și ne-ar permite optimizarea poziției noastre de negociere pe piața mondială.
• Sprijinim dezvoltarea acțiunilor diplomatice ale UE în domeniul energetic în țările partenere și la nivelul forurilor internaționale cu scopul, printre altele, de a promova o mai mare transparență pe piețele globale ale gazelor naturale, prevenind astfel disfuncționalitățile pieței și crescând securitatea energetică a tuturor părților implicate. Dezvoltarea unei piețe reale a gazelor naturale la nivel mondial trebuie protejată în cadrul normelor OMC, împiedicând apariția mecanismelor de denaturare a concurenței. Prin urmare, salutăm și încurajăm utilizarea de către Comisie a normelor UE în domeniul politicilor concurenței în relațiile cu întreprinderile energetice din afara UE.
• Ne dorim o mai bună sinergie între securitatea energetică și diplomația în domeniul schimbărilor climatice, în special în cadrul negocierilor COP 21 de la Paris, pentru a asigura o distribuire durabilă a sarcinilor la nivel mondial în materie de reducere a emisiilor de CO2. Acest lucru contribuie la obiectivul principal al UE de securitate energetică, dar și la competitivitatea economiei UE.
• Subliniem necesitatea de a sprijini dimensiunea paneuropeană a uniunii energetice, având în vedere că părțile contractante ale Comunității Energiei se angajează să pună în aplicare acquis-ul UE în domeniul energiei, în special dispozițiile privind piața internă a energiei. Sprijinim îmbunătățirea în continuare a modului de funcționare a Comunității Energiei și consolidarea instituțiilor sale. Sprijinim reînnoirea, în acest an, a memorandumului de înțelegere cu Ucraina privind un parteneriat strategic în domeniul energiei. De asemenea, trebuie încurajată creșterea eficienței energetice și a durabilității în țările de tranzit, prin intermediul unor proiecte de infrastructură comune menite să reducă pierderile de tranzit. Perspectiva pe termen lung prevede includerea în uniunea energetică a unor (potențiale) țări candidate și vecine, în special țările din Balcanii de Vest, care nu sunt membre ale UE. Subliniem importanța unui parteneriat euro-mediteraneean în domeniul energiei și considerăm că securitatea energetică ar trebui să facă parte din revizuirea în curs a politicii europene de vecinătate.